Doi fraţi medici au făcut o echipă grozavă în sala de operaţie şi au reuşit să schimbe în bine viaţa unui tânăr cu o boală rară. Un pacient trăia cu privirea îngustată de o afecţiune genetică rară – sindromul BPES – care îi afecta atât vederea, cât şi felul în care era perceput de cei din jur.
. Graţie intervenţiilor chirurgicale efectuate de dr. Maximilian Vlad Muntean, medic specialist chirurgie estetică şi reparatorie la Spitalul MedLife Humanitas şi de dr. George Adrian Muntean, medic specialist oftalmolog la acelaşi spital, tânărul a putut să-şi deschidă cu adevărat ochii pentru prima dată după aproape 3 decenii de chin.
Pacientul, A.F., are 28 de ani, dar mult timp a părut mai în vârstă decât este. Nu din cauza anilor, ci din cauza unui efort constant, repetat zilnic, încă din copilărie: încercarea de a-şi deschide ochii folosind muşchii frunţii. S-a născut cu sindrom BPES – Blefarofimoză, Ptoză, Epicantus inversus şi Telecantus – o afecţiune genetică rară care afectează dezvoltarea normală a pleoapelor şi poate influenţa semnificativ atât vederea, cât şi aspectul estetic.
„Au fost momente când eram dat la o parte în societate, mai ales în adolescenţă”, a mărturisit tânărul. Mult timp, soluţia medicală a părut imposibil de atins, până într-o zi... „Am fost plecat în afara ţării şi în urma unor investigaţii am aflat că se poate rezolva defectul meu prin operaţie”, a spus pacientul.
Un caz rar şi o intervenţie oculoplastică complexă
Sindromul BPES este întâlnit rar, la nivel global acest sindrom apare la 1 din 50.000 de nou-născuţi. În cazul lui A.F., toate aceste modificări: blefarofimoză, ptoză, epicantus inversus şi telecantus erau prezente simultan. Norocul lui a fost că a ajuns în atenţia unei echipe specializate în chirurgie oculoplastică şi orbitară: dr. Maximilian Muntean, chirurg plastician, şi dr. George Muntean, medic oftalmolog — fraţi şi colaboratori într-o echipă care abordează nu doar cazuri estetice, ci şi situaţii medicale complexe, rare.
„Am mai întâlnit încă un alt caz, dar acesta este primul caz pe care dr. Maximilian Muntean împreună cu mine l-am tratat chirurgical”, a povestit dr. George Muntean, oftalmologul care a observat că ptoza palpebrală (pleoapa superioara căzută) nu era aşa severă încât să blocheze axul vizual şi să fi afectat dezvoltarea vederii, dar avea alte probleme care complicau situaţia tânărului.
„Pleoapa superioară nu a acoperit axul vizual, pacientul nu a dezvoltat ambliopie prin acest mecanism. Cu toate acestea, pacientul prezenta şi miopie şi o diferenţă de dioptrii între cei doi ochi, denumită anizometropie. Anizometropia a determinat o vedere uşor mai scăzută la ochiul cu miopia mai mare, acel ochi suferind de o ambliopie uşoară. Vederea poate să fie afectată timpuriu dacă, din cauza ptozei palpebrale, pleoapa superioară acoperă axul vizual, ceea ce împiedică vederea cu ochiul respectiv, astfel acel ochi nu mai transmite informaţie vizuală către creier, este afectată dezvoltarea normală a conexiunii între ochi şi creier şi apare ambliopia. Nu toate cazurile de BPES au ptoza palpebrală aşa severă încât să acopere axul vizual, dar în cazurile în care axul vizual este acoperit şi e posibilă apariţia ambliopiei, intervenţia chirurgicală trebuie realizată cât de repede”, a explicat oftalmologul.
„Nu am mai avut un caz de sindrom BPES. Am mai operat ptoze sau blefarofimoze, dar nu toate componentele la un loc. Fiecare componentă în parte este o problemă mare. Dar cumulate, din punct de vedere tehnic şi funcţional, situaţia devine extrem de dificilă”, a mărturisit dr. Maximilian Muntean, chirurgul.
Cei doi medici şi-au dat seama că este nevoie de intervenţie de reconstrucţie palpebrală, dar că trebuie realizată în două etape, cu un obiectiv clar: funcţionalitatea înainte de estetic. Deşi era vorba de o operaţie complexă, A.F. nu s-a speriat. „Nu am avut frică în legătură cu operaţia, am dorit să fac această operaţie indiferent de riscuri, am dorit să încerc oportunitatea asta şi, încă de la primul consult, medicii mi-au dat încredere ca totul o să iasă foarte bine”, a spus tânărul.
Două etape pentru a deschide ochii normal
În prima etapă, intervenţia s-a concentrat pe porţiunile mediale şi laterale ale pleoapelor, unde s-a deschis apertura palpebrală. Practic, ochiul a fost „deschis”, iar distanţele dintre structurile perioculare au fost corectate. „Am mărit fanta palpebrală, am scurtat distanţa dintre cei doi ochi, am refăcut cantul intern”, a explicat chirurgul plastician. Rezultatul a fost imediat vizibil: un ochi mai larg, un câmp vizual mai deschis.
A doua etapă a fost cea mai importantă din punct de vedere funcţional: corecţia ptozei. „Intervenţiile chirurgicale oculoplastice pot adresa diverse probleme la nivelul pleoapelor şi regiunii perioculare: oncologice, funcţionale şi estetice. În toate aceste situaţii, în plus faţă de problema pentru care este realizată intervenţia chirurgicală, este important ca funcţia oculară şi palpebrală să rămână în continuare eficientă – pacienţii să poată să închidă şi să deschidă ochii şi clipitul să rămână în continuare funcţional astfel încât filmul lacrimal să fie distribuit uniform pe suprafaţa oculară”, a explicat oftalmologul.
Când muşchiul nu funcţionează deloc, trebuie inventat un mecanism nou
În cazul pacientului A.F., muşchiul responsabil de ridicarea pleoapei superioare — muşchiul levator — nu funcţiona deloc. Din acest motiv, pacientul nu a putut niciodată să-şi deschidă ochii eficient.
„El nu a ridicat niciodată pleoapele cu muşchiul normal. Tot ce făcea era cu ajutorul muşchiului frontal”, a subliniat dr. Maximilian Muntean, care a trebuit să găsească o soluţie pentru a rezolva problema. A apelat la o tehnică specială, utilizată în cazuri severe: suspensia pleoapei prin tehnica sling, folosind o porţiune de fascia lata, o structură prelevată de la nivelul coapsei.
„Practic, i-am creat un mecanism. Slingul îi oferă o pârghie, astfel încât să poată folosi mult mai eficient muşchiul frontal pentru a deschide ochii”, a precizat chirurgul. Momentul confirmării succesului a fost imediat. „Îţi dai seama dacă intervenţia a reuşit în momentul în care pacientul se trezeşte şi deschide ochii,” a spus dr. Maximilian Muntean.
După operaţie, tânărul a povestit că a avut ochii destul de umflaţi ceea ce i-a provocat un mic disconfort, dar pe parcursul câtorva săptămâni ochii se deschideau tot mai mult.
Rolul oftalmologului: vedere protejată pe termen lung
Într-un caz atât de complex, chirurgia plastică nu poate funcţiona fără oftalmologie. Dr. George Muntean a evaluat şi monitorizat funcţia vizuală înainte şi după intervenţii.
„Înainte de intervenţie, în urma unei consultaţii complete, medicul oftalmolog se asigură că intervenţia chirurgicală poate fi efectuată în siguranţă şi că nu sunt anumite probleme pentru care ar fi nevoie să fie amânată sau posibil contraindicată o intervenţie chirurgicală. După intervenţie, prin urmărirea atentă a pacienţilor, medicul oftalmolog se asigură că pacientul primeşte tratamentul optim pentru ochi şi suprafaţa oculară, în perioada de recuperare imediată dar şi pe termen lung”, a explicat dr. George Muntean.
O echipă care face mai mult decât estetică
Deşi cunoscuţi şi pentru cazuri de blefaroplastie estetică, cei doi medici abordează frecvent şi cazuri dificile: tumori palpebrale, tumori orbitare şi malformaţii congenitale rare — intervenţii pe care puţini le realizează în mod constant. „Faptul că lucrăm împreună este un beneficiu. Putem discuta fiecare detaliu şi lua cele mai bune decizii pentru pacient”, a declarat dr. Maximilian Muntean.
„Este o bucurie, dar şi un privilegiu să lucrăm împreună, în primul rând datorită faptului că este fratele meu, ceea ce ne conferă amândurora sentimentul că ne putem baza oricând unul pe celălalt dar şi pentru că simt că ne completăm unul pe altul. Datorită faptului că oftalmologia şi chirurgia plastică sunt specializări atât de diferite, fiecare vede prin prisma specializării sale aspectele importante şi, discutând deschis, fiecare îşi poate prezenta punctul lui de vedere astfel încât să luăm deciziile cele mai bune referitoare la toate etapele actului medical (investigaţiile necesare înaintea intervenţiei chirurgicale, tipul de intervenţie chirurgicală, tratamentul în perioada de recuperare, tratamente suplimentare, frecvenţa urmăririi post-operatorii)”, a spus dr. George Muntean.
Viaţa, privită altfel
Pentru A.F., schimbarea nu a fost doar una medicală. După perioada de recuperare, a simţit imediat diferenţa: „Câmpul vizual este mult mai bun, ochii nu mai obosesc.” Însă poate cea mai mare transformare a fost una mai subtilă – felul în care se vede pe sine şi modul în care este perceput de ceilalţi. „Viaţa mea s-a schimbat semnificativ. Lumea nu mai este la fel de sceptică şi am observat o deschidere inclusiv pe plan profesional”, a spus el.
La doar 28 de ani, fruntea lui începe, în sfârşit, să se relaxeze. După o viaţă întreagă în care şi-a ridicat sprâncenele pentru a putea vedea, ochii lui se pot deschide acum cu mai multă uşurinţă. Diferenţa a fost aproape instantanee. „Ştia şi înainte să încerce să deschidă ochii, dar nu avea mecanismul. Nu avea pârghia. Slingul îi oferă această pârghie ca să poată ridica pleoapele eficient”, a spus dr. Maximilian Muntean.
De la bun început, obiectivul intervenţiei a fost clar: funcţionalitatea. „Obiectivul nostru a fost funcţional. Esteticul vine ulterior. Am vrut să-l ajutăm să vadă mai bine, să poată folosi ochii fără efort”, a subliniat chirurgul. Tocmai de aceea, intervenţia a fost realizată la ambele pleoape, pentru a obţine un rezultat corect şi echilibrat.
„Există soluţii”
Cazul lui A.F. este dovada că, uneori, o intervenţie chirurgicală nu schimbă doar un aspect estetic sau o problemă medicală, ci deschide drumul către o viaţă trăită, în sfârşit, cu ochii larg deschişi.
Mesajul medicilor este unul simplu, dar puternic. „Există soluţii astăzi pentru aproape orice”, iar mesajul tânărului pentru pacienţi aflaţi în situaţii asemănătoare este: „Să aibă curaj şi încredere, în primul rând în ei şi apoi în rezultatele pe care le pot obţine încercând.”
**Surse:
https://iovs.arvojournals.org/article.aspx?articleid=2189589
(Articol susţinut de MedLife)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
