Ministerul Sănătăţii spune că nu există niciun motiv ca activitatea de transplant să fie întreruptă, că există finanţare şi că urmează să fie elaborate procedure clare de alocare a organelor recoltate, precizând că o activitate atât de sensibilă din punct de vedere etic trebuie să fie guvernată de transparenţă şi reguli elaborate de profesionişti a căror probitate profesională este în afara oricărui dubiu, fără să fie “umbrita de antecedente penale”.
Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a avut discuţii, sâmbătă, cu principalii responsabili ai activităţilor de transplant, cărora le-a spus că nu exista niciun motiv pentru ca această activitate să fie întreruptă.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, finanţarea transplantului este continuă, nu există sincope, iar cadrele medicale implicate în acest domeniu au la dispoziţie toate resursele necesare. De asemenea, procedurile pentru declararea morţii cerebrale sunt cunoscute de mulţi ani şi nu sunt puse în discuţie în acest moment.
Ministerul Sănătăţii va începe săptămâna viitoare consultări cu specialiştii din domeniul transplantului, pentru elaborarea şi implementarea unor proceduri clare referitoare la modul în care sunt alocate organele recoltate.
“O activitate atât de sensibilă din punct de vedere etic, cum este transplantul, trebuie să fie guvernată de transparenţă şi reguli elaborate de profesionişti a căror probitate profesională este în afara oricărui dubiu şi nu este umbrită de antecedente penale”, a precizat sursa citată.
Ministerul Sănătăţii face apel la responsabilitate, “pentru a se evita folosirea activităţii de transplant ca temă de campanie electorală”.
Conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT) declara, luni, că în ultimele zece zile nu s-a mai făcut niciun transplant, fapt fără precedent în România şi atenţiona că afirmaţiile "denigratoare şi calomnioase” privind activitatea de transplant induc panică în rândul pacienţilor şi vor duce la scăderea dramatică a transplanturilor şi la creşterea mortalităţii.
Directorul executiv al ANT, Radu Deac, a arătat că sunt false informaţiile că alocarea de organe nu se face după criterii clare, ci pe baza unei "cutume”, precizând că există o evidenţă strictă privind pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare şi donatorii aflaţi în moarte cerebrală declaraţi.
El a afirmat că este necesar controlul asupra activităţii de transplant, iar erorile trebuie corectate prompt atunci când sunt dovedite, dar a subliniat că mediatizarea excesivă a unei situaţii neclare până acum, „afirmaţiile denigratoare şi calomnioase” la adresa activităţii de transplant sunt de natură să inducă panică în rândul pacienţilor, a celor aflaţi pe listele de aşteptare, precum şi a pacienţilor transplantaţi, în general.
În ce priveşte acuzaţiile care au fost aduse ANT în ultimele zile, Radu Deac a spus că la nivelul agenţiei există proceduri şi protocoale de alocare a organelor, compatibilitatea donator-receptor, raportarea donatorilor şi a organelor, astfel încât afirmaţia că la Agenţia Naţională de Transplant alocarea de organe nu se face după criterii clare, ci doar pe baza unei „cutume”, nu are acoperire.
Registrul Naţional de Transplant este funcţional şi are o evidenţă strictă asupra tuturor pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare, prin atribuirea codului CUIANT. De asemenea, există o evidenţă strictă a tuturor donatorilor aflaţi în moarte cerebrală declaraţi pe teritoriul României, susţine conducerea ANT.
"Cea mai bună evidenţă a bolnavilor transplantaţi este aceea care denotă că pacientul primeşte medicaţia imunosupresoare. Această evidenţă se află la CNAS, iar Agenţiei Naţionale de Transplant i s-a refuzat accesul în această evidenţă în repetate rânduri”, a precizat Radu Deac.
În ce priveşte alegerea pacienţilor receptori, care vor primi un organ transplantabil, conducerea ANT arată că decizia aparţine în exclusivitate echipei multidisciplinare de transplant responsabilă de reuşita sau nereuşita transplantului, şi în nici un caz nu poate fi decizia Agenţiei Naţionale de Transplant.
Directorul executiv al ANT a recunoscut că există neconcordanţe privind desfăşurarea activităţii administrative a instituţiei, dar acestea sunt corectabile, având drept cauze lipsa de personal, salarizarea umilitoare, condiţiile inadecvate de muncă şi „bugetul insuficient care nu a permis niciodată desfăşurarea vreunei campanii de promovare”.
Precizările au fost făcute după ce ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarant că, în urma verificărilor făcute de Corpul de control din MS, au fost găsite nereguli grave în privinţa modului de alocare şi de prioritizare a pacienţilor pentru transplant, astfel că bolnavii nu beneficiază de şanse egale.
Corpul de control a făcut mai multe verificări în cadrul cărora s-a descoperit că, deşi există liste de aşteptare acestea nu sunt corelate la nivel naţional, iar criteriile de prioritizare „sunt mai degrabă subiective”, a arătat ministrul.
Voiculescu a precizat că au fost sesizate organele de anchetă în privinţa neregulilor descoperite.
"Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a descoperit, de asemenea, existenţa unor fenomene care indică suspiciuni cu privire la corectitudinea alocării organelor pentru transplant. Într-unul dintre centrele de transplant din România, pentru o singură arie patologică, s-au efectuat, în anul 2014, 140 de transplanturi. 60% dintre pacienţii care au beneficiat de aceste transplanturi au fost înscrişi pe lista de aşteptare chiar în acelaşi an deşi erau pacienţi pe listat de aşteptare încă din anul 2005. Într-un alt an, în anul 2015, de asemenea, într-un centru şi pe o singură arie patologică, 80% dintre beneficiarii de transplant au fost înscrişi în acelaşi an 2015. 80%!”, a mai spus Vlad Voiculescu.
Ministrul a cerut realizarea, în regim de urgenţă a regulamentului de alocare a organelor. De asemenea, Vlad Voiculescu a spus că există proceduri stabilite, la nivel european, pentru contactarea pacienţilor. Astfel, dacă în celelalte ţări din Uniunea Europeană sunt contactaţi în repetate rânduri pacienţii din vârful listei de aşteptare şi apropiaţii acestora atunci când există un organ compatibil, în România, această procedură nu se aplică.
Potrivit Hotnews, şi într-un raport din 2014 al Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii se arăta că existau probleme privind activitatea de transplant în România, precum: alocarea haotica a organelor, lipsa monitorizarii donatorilor vii si a donatorilor în moarte cerebrală, lipsa personalului specializat. În raport se menţiona că alocarea organelor pentru transplant se face "la discreţia personalităţilor în domeniul transplantului".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
