Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală, a declarat pentru News.ro că există un singur psiholog în spital, arondat zonei de ambulator. Aşa se face că disponibilitatea acestuia pentru rudele pacienţilor din ATI, dar şi pentru personalul medical din spital, este extrem de scăzută. Dr. Mahler vorbeşte despre necesitatea extrem de mare a unui psiholog pentru secţia de ATI şi pentru acei pacienţi internaţi în această secţie şi care sunt conştienţi de starea în care se află. Aceştia pot fi ajutaţi de un psiholog să depăşească mai uşor trauma cu care se confruntă. Discuţiile şi ajutorul pe care ar putea să-l dea un psiholog acestor pacienţi, dar şi altora internaţi în alte secţii, sunt preluate de obicei de asistenţii medicali. Dr. Mahler a invocat birocraţia excesivă legată de alcătuirea statului de funcţii din spital şi a explicat că este mare nevoie în secţia de ATI a spitalului de un inginer de aparatură medicală, dar că acest post nu poate fi ocupat tot din motive birocratice.
„Este destul de neplăcută situaţia, pentru că avem un singur psiholog pentru tot spitalul şi acela, conform legislaţiei, trebuie să fie încadrat în zona de ambulator a spitalului.
De aceea programul este dedicat pacientului care ajunge în ambulator iar pentru pacientul din terapie intensivă, pentru personalul din spital, asistenţa este extrem de limitată, practic ori extra program ori în fereastra de timp care rămâne între consultaţii.
Deşi nevoia este extrem de mare şi nu vorbesc doar de personal sau de aparţinători, ci în primul rând de pacientul din terapie intensivă care uneori este conştient, are doar ventilaţie non invazivă, adică ştie situaţia în care se află, conştientizează, iar trauma unui astfel de moment este extrem de dificil de parcurs.
Partea asta de nursing al pacientului care are un moment extrem de dificil de traversat este preluată în cea mai mare parte de asistentul medical. Ele, prin timpul lung pe care îl petrec cu pacienţii, practic preiau o parte din sarcina psihologului, încep să vorbească cu ei, le explică, încep să cunoască, de la o zi la alta, date despre pacient, despre ceea ce-i place, pentru că este extrem de important, pe un pacient care este internat să reuşeşti să-l scoţi din rutina zilei de spital, în care primeşte tratament şi se vorbeşte despre boala lui şi să-l duci într-un viitor apropiat în care practic la momentul externării se va reîntoarce, această speranţă de mai bine trebuie construită de pe patul de spital pentru că este ancora de care pacientul se prinde pentru a reuşi să depăşească momentul dificil prin care trece”, a explicat dr. Mahler.
De ce nu se angajează psihologi pentru secţiile de ATI – birocraţia excesivă legată de legislaţie, unul din principalele motive, spune dr. Mahler.
„Există o birocraţie destul de mare dacă vorbim de legislaţie şi de scoaterea posturilor la concurs pentru că statul de funcţii este alcătuit împreună cu Ministerul Sănătăţii dacă este un spital aflat în subordinea sa sau cu forul superior, cel care conduce spitalele şi atunci bugetarea foarte scăzută pe care o au spitalele pe zona de resursă umană, împreună cu alte dificultăţi legate de alcătuirea statului de funcţii şi care ţin din păcate de birocraţia extremă impusă de legislaţie fac ca această extindere a tipului de servicii pe care o sesizăm şi ne-o dorim să nu fie posibilă. Avem în terapie intensivă şi alte situaţii care, din păcate, sau alte posturi care ar fi extrem de utile şi care nu sunt disponibile, de exemplu inginerul de aparatură medicală care este esenţial să existe dar care în acest moment practic nu poate să fie angajat tot din motive birocratice”, a precizat dr. Mahler.
Dr. Laura Zarafin, medic de ATI la Spitalul Colentina din Capitală a explicat la rândul său necesitatea existenţei unui astfel de specialist în spital, momentan în unitatea sanitară neexistând unul pentru secţia de ATI. Medicul a amintit perioada pandemiei când un astfel de specialist ar fi fost extrem de util inclusiv pentru personalul medical care a avut în îngrijire cazuri extrem de grave. Dr. Zarafin a spus că este dificil pentru medici să explice rudelor că este posibil să piardă pe cineva drag sau să anunţe dispariţia acestora, ei neavând pregătirea unui psiholog care poate gestiona acest tip de situaţii.
„Nu , nu avem psiholog şi nu am avut nici măcar pe timpul pandemiei, când aveam în îngrijire exclusiv pacienţi Covid cu afectări pulmonare de peste 70 % şi atunci ar fi fost extrem de necesar nu unul, poate chiar 2 sau 3 psihologi, nu numai pentru rudele acestor pacienţi, ci şi pentru personalul medical care a văzut în perioada aceea drame inimaginabile .Foarte mulţi am rămas marcaţi pentru tot restul vieţii de ce am trăit atunci .
Deşi în Ordinul 1500 ce se referă la organizarea sectiilor ATI este specificat că trebuie să existe un psiholog pentru fiecare secţie ATI, în realitate nu se întâmplă asta, Eu nu am cunoştintă să existe decât în câteva spitale din România, De altfel, mai grav, există multe secţii ATI în ţară cu unul sau 2 medici, ceea ce face imposibilă asigurarea continuitătii activităţii medicale într-o specialitate vitală, fapt extrem de grav .
Desigur, pentru că o secţie ATI are pacienţi critici, cu mari probleme de sănătate şi cu un prognostic rezervat de multe ori, în ciuda suportului funcţiilor vitale, prezenţa unui psiholog ar fi o necesitate şi nu un moft . De ce o necesitate ? Pentru că un medic ATI nu are timpul necesar şi nici pregătirea necesară pentru a comunica cu aparţinătorii ce trebuie să se obişnuiască sau măcar să înţeleagă de ce pot pierde o persoană apropiată, Este cumplit sa informezi despre iminenţa decesului unui om drag şi de multe ori este nevoie de suport psihologic în astfel de situaţii”, a explicat dr. Laura Zarafin.
Dr. Zarafin afirmă că prezenţa unui psiholog ar duce la mai puţine plângeri penale din partea rudelor pacienţilor internaţi în ATI, în aceste secţii fiind cele mai multe dintre situaţiile dramatice din spital
„Un medic pregătit special în psihologie are cu siguranţă un altfel de mod de abordare şi suport pentru rudele unui pacient critic, Sunt convinsă că o comunicare bună şi un sprijin psihologic din partea unui specialist ar ajuta mult rudele aflate în suferinţă şi ar diminua avalanşa de plângeri penale, plângeri de multe ori fără nici un suport real. Este foarte greu, ştiu asta, să accepţi pierderea unui om apropiat, dar şi pentru medicii din specialitatea ATI este greu să facă faţă atâtor presiuni, plânsete sau chiar ameninţări, pentru că sunt mulţi pacienţi, pe cale de consecinţă si multe situaţii dramatice. Dar medicul ATI trebuie să rămână concentrat pe pacient şi pe munca de sustinere a pacientului si funcţiilor sale vitale, nu pe discuţii interminabile cu membri familiilor, mai ales că de multe ori se întâmplă să vină şi să ceară explicaţii câte 3-4 persoane pentru un singur pacient . Chiar nu este timp de atâtea discuţii şi hârtii într-o secţie atât de dinamică ca ATI -ul, în care în orice minut se poate întâmpla un eveniment acut pentru care trebuie să fii perfect concentrat şi pregătit .
Un psiholog ar ajuta mult nu numai aparţinătorii, ci si pe medicii specialişti ATI al căror rol este cu totul altul”, a precizat dr. Zarafin.
Dr. Alexandru Calancea, managerul Spitalului Sfântul Ioan cel Nou din Suceava a explicat care este situaţia în unitatea sanitară pe care o conduce. Atunci când este nevoie sunt delegaţi psihologim, iar în acest moment nu există unul special angajat pentru secţia de ATI a spitalului, deşi normativele permit acest lucru
„În momentul de faţă ,în ştatul de funcţii actual, nu avem post de psiholog. De aceea trimitem/delegăm psihologi când este nevoie. Pentru că normativele permit să existe un post în ştatul de funcţii ATI,analizăm această posibilitate şi vom crea un post acolo pe viitor”, a explicat acesta pentru News.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
