Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu spune că înainte de apariţia Legii salarizării, existau foarte mulţi bugetari cu salarii mai mari decât cel al preşedintelui României şi afirmă că, deşi nu îl iubeşte pe Klaus Iohannis, un sistem bugetar corect este cu salariul preşedintelui în vârful piramidei salariale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Salariul preşedintelui determină maximum în sistemul bugetar şi niciun alt salariat nu îl mai poate depăşi. (...) Menţionez că s-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu, cel puţin, am anunţat acest lucru în mai multe interviuri, dar şi în cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbătut legea salarizării. Sigur că nu am pornit de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un raport corect şi în trend cu legile altor ţări din Uniunea Europeană, au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor categorii de funcţionari care erau duble faţă de ceea ce permitea grila stabilită pentru anul 2022. Culmea este că aceiaşi care criticau salariile mari de la stat şi le prezentau ca şi exemple de risipă bugetară sau care solicitau un raport de măcar 1 la 13 sunt aceiaşi care, acum, consideră că nu este oportună niciun fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acesta este scăpat de sub orice control", a explicat Lia Olguţa Vasilescu”, a declarat marţi ministrul Muncii, într-o conferinţă de presă.

Lia Olguţa Vasilescu a explicat că raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu a fost stabilit între salariul minim pe economie şi salariul preşedintelui, iar pentru a respecta acest raport au fost necesare anumite ajustări salariale, atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor categorii de funcţionari care erau duble faţă de ceea ce permitea grila stabilită pentru anul 2022.

„Culmea este că aceiaşi care criticau salariile mari de la stat şi le prezentau ca şi exemple de risipă bugetară sau care solicitau un raport de măcar 1 la 13 sunt aceiaşi care, acum, consideră că nu este oportună niciun fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acesta este scăpat de sub orice control. Legea a avut ca scop, în primul rând, echilibrarea sistemului de salarizare”, a mai spus ministrul Muncii, adăugând că sistemul se va echilibra abia în anul 2022.

Ea a explicat că raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu a fost stabilit între 1- adică salariul minim pe economie şi 12 – reprezentând salariul preşedintelui. Anterior, în vechea lege, raportul prevăzut era de 1 la 15, dar în realitate ajunsese şi de 1 la 18.

"Întrucât acest raport este determinat de salariul minim pe economie şi de fluctuaţiile sale, la momentul apariţiei legii, salariile tuturor înalţilor demnitari, inclusiv cel al preşedintelui României, care erau stabilite    printr-o OUG promovată în 2015, au scăzut cu sume cuprinse între 20 şi 40%. Exemplu: la 1 iulie 2017, salariul preşedintelui a scăzut de la 21.540 lei brut, adică 15.108 net, la 17.400 brut şi 12.204 net. Menţionez că salariul minim este cel care determină stabilirea cuantumului salariului preşedintelui şi deci, ca urmare a majorării salariului minim de la 1.450 la 1.900, dar şi a scăderii impozitului pe salariu de la 16 la 10%, ceea ce este valabil pentru toţi salariaţii, de la 1 ianuarie a avut o creştere, dar salariul său net actual este, în continuare, mai mic decât anterior aplicării legii salarizării (13.338 net)", a precizat Vasilescu.

În momentul apariţiei legii, mai mulţi bugetari aveau salarii peste preşedintele României, în special cei cu funcţii de conducere cărora li  s-au ajustat salariile.

Legea a avut ca scop, în primul rând, echilibrarea sistemului de salarizare. În cazul în care am fi aplicat oricare dintre cele 9 legi lucrate anterior acesteia, nu am fi reuşit să rezolvăm problema, deoarece prevedeau creşteri uniforme la întreg sistemul. Adică, un bugetar cu 2.000 lei salariu primea o creştere de 15 %, respectiv 300 lei, iar un bugetar cu  20.000 lei primea o creştere tot de 15%, adică de 3.000 lei. În acest fel, s-ar fi adâncit şi mai mult dezechilibrele şi nu am fi putut să stabilim criterii corecte.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.