Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că istoria recentă arată că greşelile din trecut pot "cu uşurinţă" să fie repetate, iar în acest moment există pericolul renaşterii intoleranţei şi a discursului antieuropean şi este nevoie de "efort continuu" pentru a contracara astfel de comportamente.
"Dacă ne uităm în jurul nostru, în Europa şi în lume, provocările cu care ne confruntăm ne obligă încă o dată să redescoperim şi să cultivăm toleranţa. În faţa pericolului radicalismului şi extremismului, va trebui să fim mai fermi şi mai uniţi ca niciodată. (...) Mi-ar fi plăcut să continui spunând că oamenii au învăţat absolut tot ce era de învăţat din experienţele trecutului. Din păcate, istoria recentă ne arată că putem cu uşurinţă să repetăm unele greşeli", a afirmat şeful statului, în deschiderea evenimentului "Podurile Toleranţei", organizat la Palatul Cotroceni.
Iohannis a arătat că expresia diversităţii culturale şi etnice "are uneori şi forma zidurilor, nu doar a punţilor", iar pericolul intoleranţei poate renaşte în paralel cu discursul antieuropean.
”România puternică în Europa şi în lume, aşa cum ne dorim să fie, presupune a ne asuma trecutul şi a-l include în proiectul de recuperare şi valorizare a tuturor identităţilor, cea a majorităţii româneşti şi cele ale minorităţilor naţionale", a subliniat preşedintele.
Iohannis a explicat că unul dintre principalii factori ai modernizării statului român a fost şi "consensul dintre majoritate şi minorităţile naţionale" pe marile proiecte ale României, precum UE şi NATO.
"Prin urmare, a dezvolta punţile toleranţei prin dialogul interetnic este un obiectiv nu doar pentru una sau alta dintre minorităţi, ci un interes strategic pentru naţiunea noastră în ansamblul ei. (...) Această realitate nu se impune de la sine, ci necesită un efort continuu, iar punţile toleranţei trebuie construite de fiecare din noi, zi de zi", a mai spus preşedintele.
"Podurile Toleranţei" este un proiect transnaţional, organizat pentru ţările Europei de Est, prin care este promovată toleranţa şi cunoaşterea istoriei minorităţilor, în special cea evreiască. Proiectul a fost lansat de organizaţia B’nai B’rith şi se află la a treia ediţie. În 2015, a fost semnat şi un protocol între Ministerul Afacerilor Externe şi B’nai B’rith România, prin care cele două părţi au convenit să colaboreze pentru promovarea valorilor legate de toleranţă, dialog intercultural, solidaritate, combaterea rasismului şi antisemitismului, prin organizarea unor activităţi pe tema contribuţiei comunităţii evreieşti la viaţa culturală din România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
