Magistraţii instanţei supreme judecă, vineri, contestaţiile formulate de fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Marian Burcea şi de alte cinci persoane, faţă de decizia de arestare preventivă în dosarul decontărilor ilegale de servicii medicale. Cu o zi în urmă, au fost judecate contestaţiile fostului preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) Ovidiu Munteanu şi ale altor şase persoane, iar magistraţii au decis menţinerea arestului preventiv în cazul acestora.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Vineri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă contestatiile formulate de Marian Burcea, Alin Sergiu Costache, Nicolae Sergiu Ciobanu, Răzvan Mihai Mischie, Mariei Costică şi Cristina Manta la decizia de arestare preventivă luată în cazul lor de Curtea de Apel Bucureşti.

În dosarul decontărilor fictive de servicii medicale sunt arestate preventiv 13 persoane.

Joi, magistraţii instanţei supreme au judecat contestaţiile formulate de fostul preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) Ovidiu Munteanu şi de alte şase persoane. Contestaţiile au fost respinse, astfel că este menţinut arestul preventiv, iar decizia este definitivă.

"Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Petrescu Mina Elena, Geambaşu Ion Răzvan, Sardare Jeana, Bara Lucian Vasile, Mihăescu Ion Ovidiu, Munteanu Ovidiu şi Mocanu Gabriela Rodica împotriva încheierii de şedinţă din camera de consiliu din data de 1.09.2017, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti -Secţia a II-a Penală", este decizia luată joi de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În acest dosar, sunte arestate preventiv pentru 30 de zile, din 1 septembrie, 13 persoane - fostul preşedinte al CNAS Marian Burcea, fostul preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) Ovidiu Munteanu, Alin Sergiu Costache, Nicolae Sergiu Ciobanu, Răzvan Mihai Mischie, Mariei Costică, Cristina Manta, Mina Elena Petrescu, Ion Răzvan Geambaşu, Jeana Sardare, Lucian Vasile Bara, Ion Ovidiu Mihăescu şi Gabriela Rodica Mocanu. O altă persoană, Irina Adelina Geambaşu, se află în arest la domiciliu.

Marian Burcea, fostul preşedinte al CNAS, este cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi folosirea influenţei în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, Ovidiu Munteanu, managerul Direcţiei Relaţii Contractuale şi, respectiv, din 13 iulie, preşedintele CASMB - pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal, Ion-Răzvan Geambaşu, director executiv al CASMB şi manager al Direcţiei Medic-şef a CASMB - pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu şi folosirea influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată (opt acte materiale), Lucian-Vasile Bara, preşedintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017 - constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, Ion-Ovidiu Mihăiescu,  managerul Direcţiei Control a C.A.S.M.B - constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; Alin-Sergiu Costache, şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S -  constituire a unui grup infracţional organizat , omplicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Referatul cu propunerea de arestare a celor 14 funcţionari din cadrul CNAS şi CASMB consemnează că dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.

Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.

În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar  fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.

Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.