IGPR - În primele 9 luni ale lui 2026, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 27%, faţă de perioada similară a lui 2025, de la 36.761 la 46.741 / ”Lovirea sau alte violenţe” reprezintă jumătate din cazuri

"În primele 9 luni ale anului 2026, poliţiştii au emis 15.433 de ordine de protecţie provizorii, 5.474 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 116.949 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 56.878 în mediul urban şi 60.071 în mediul rural. Prevenirea şi combaterea violenţelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acţiune pentru Poliţia Română, ce presupune concentrarea eforturilor instituţionale, identificarea şi implementarea a noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenţei să fie protejată, iar agresorul sau agresorii să fie traşi la răspundere penală", informează IGPR.

La nivel naţional, în primele 9 luni ale anului 2026, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 27%, faţă de primele 9 luni ale anului 2025, de la 36.761 la 46.741 de fapte.

Un număr mai mare de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În acelaşi timp, indică faptul că victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliţia Română.

Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2025, pentru lovirea sau alte violenţe (de la 20.228 la 26.958 de fapte), ameninţare (de la 4.600 la 5.503 fapte) şi nerespectarea ordinelor de protecţie (de la 4.462 la 5.209 fapte).

Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au "lovirea sau alte violenţe" - 58% (26.958 de fapte) şi,,ameninţarea" - 12% (5.503 fapte), acestea reprezentând peste 70% din total.

În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 13.049 de ordine de protecţie, 5.474 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 1.341 de infracţiuni.

La nivel naţional, au fost emise 15.433 de ordine de protecţie provizorii, 5.474 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 1.341 de infracţiuni, dintre care 687 în mediul urban şi 654 în mediul rural.

În primele 9 luni ale anului 2026, la nivelul D.G.P.M.B. şi al inspectoratelor de poliţie judeţene a fost pusă în aplicare măsura "obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere" în 6.032 de situaţii, reprezentând 42% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi al ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.

Începând cu data de 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima etapă de implementare, astfel sistemul a fost operaţionalizat în 18 judeţe, respectiv Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.

De asemenea, începând cu 1 octombrie 2022, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcţional în municipiul Bucureşti şi judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, reprezentând prima etapă de implementare.

A doua etapă de implementare a sistemului informatic a continuat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, atunci când a fost operaţionalizat în judeţele Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea.

Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.

Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.