România are în total 7.046.056 de hectare de pădure, dintre care 37 la sută, cea mai mare suprafaţă, este în Transilvania, urmată de Moldova cu 31 la sută şi Ţara Românească - 20 la sută, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, potrivit datelor din primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional (IFN).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” (INCDS), a finalizat centralizarea şi interpretarea datelor rezultate din primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional (IFN).

Astfel, România beneficiază de o ”radiografie” a resurselor forestiere de care dispune, realizată, în premieră, cu o metodologie modernă, similară celor folosite, în prezent, în ţările europene, cu adaptările corespunzătoare caracteristicilor vegetaţiei forestiere şi condiţiilor de relief din România. 

Conform datelor IFN, România beneficiază de o suprafaţă totală de 7.046.056 de hectare de pădure. Pe regiuni, cea mai mare suprafaţă de pădure se regăseşte în Transilvania, unde 37 la sută din suprafaţa totală a terenurilor este acoperită de vegetaţie forestieră. Urmează Moldova, cu 31 la sută şi Ţara Românească, cu 20 la sută.

În funcţie de zonele de relief, din totalul suprafeţei zonei montane din România, 65 la sută este acoperită cu pădure. În zona de deal, din totalul suprafeţelor, zona de pădure reprezintă 27 la sută, iar la câmpie pădurile ocupă 5 la sută din suprafeţe, arată comunicatul remis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor,

În ceea ce priveşte speciile de arbori care se găsesc în pădurile României, fagul este principala specie forestieră din ţara noastră. El ocupă 31 la sută din suprafaţa terenurilor acoperite cu pădure. Este urmat de răşinoase (molid, brad, pini etc.) cu o pondere de 26 la sută, de diverse specii de foioase tari (carpen, salcâm, frasin, paltin etc.) cu 20 la sută pondere şi de cvercinee sau stejari (gorun, cer, gârniţă, stejar pedunculat etc.) cu o pondere de 16 la sută în suprafaţa pădurii. Pe ultimul loc se afla grupa diverselor specii de foioase moi (tei, plop, salcie etc.), care ocupă 7 la sută din suprafaţa pădurii.

Distribuţia pe clase de vârstă a pădurii arată că cea mai mare suprafaţă a pădurii (21 la sută) se găseşte în clasa a II-a de vârstă (21-40 ani), urmată de clasele de vârstă a IV-a (61-80 ani) şi a III-a (41-60 ani), cu 19 la sută, respectiv 18 la sută din suprafaţa pădurii. Însumată, suprafaţa pădurii din cele trei clase de vârstă reprezintă peste 58 la sută din suprafaţa totală a pădurii.

IFN este conceput ca un inventar forestier continuu, cu o periodicitate a ciclului de inventariere de cinci ani.

Informaţiile IFN vor fi utilizate la elaborarea politicii forestiere naţionale, care va fi exprimată în strategii, legislaţie şi programe forestiere naţionale pentru gestionarea durabilă a pădurilor. Ele vor fi utilizate, de asemenea, în procesele decizionale cu privire la dezvoltarea industriei forestiere şi colaborarea intersectorială, la furnizarea de informaţii despre resursele forestiere către organismele naţionale şi internaţionale,  pentru a oferi informaţii privind stocarea carbonului şi diversitatea biologică a ecosistemelor forestiere, se mai arată în comunicat.

De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul Conferinţei ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa (MCPFE). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto (UNFCCC/KP) şi pentru Convenţia privind diversitatea biologică (CBD).

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.