Potrivit unui sondaj Eurobarometru special, europenii sunt îngrijoraţi de efectul poluării aerului asupra sănătăţii şi a mediului înconjurător, arată un comunicat de presă al Comisiei Europene. De asemenea, conform datelor, majoritatea românilor consideră că bolile respiratorii (85% versus 89% media UE), astmul (84% versu 88% media UE) şi bolile cardiovasculare sunt probleme grave în ţările lor, cauzate de poluarea aerului (88% versus 83 % media UE). Românii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de problemele de mediu cauzate de poluarea aerului în corpurile de apă, cum ar fi acidifierea şi eutrofizarea (71% versus 83 % media UE) acidifierea (creşterea gradului de aciditate a apei) şi eutrofizarea (prezenţa unei cantităţi excesive de nutrienţi în apă, ceea ce duce la proliferarea algelor care sufocă alte organisme) se numără printre principalele consecinţe ale înrăutăţirii calităţii apei.
Majoritatea consideră că industria, autorităţile publice şi angajatorii trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului. Respondenţii privilegiază în mod clar o abordare internaţională sau europeană privind îmbunătăţirea calităţii aerului, iar marea majoritate a respondenţilor care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate.
„Oamenii ne spun că doresc să respire aer curat. Cei care trăiesc în oraşe, cei care suferă de astm şi cei care locuiesc în apropierea unor instalaţii industriale sunt cu toţii îngrijoraţi şi ne cer să luăm măsuri. Comisia va deschide calea în acest sens printr-o propunere ambiţioasă de consolidare a standardelor UE privind calitatea aerului”, a afirmat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius, conform sursei citate.
Principalele constatări ale sondajului
Îngrijorare cu privire la impactul poluării aerului asupra sănătăţii şi a mediului înconjurător
Majoritatea românilor consideră că bolile respiratorii (85% vs 89% media UE), astmul (84 % vs 88 % media UE) şi bolile cardiovasculare sunt probleme grave în ţările lor, cauzate de poluarea aerului (88% vs 83% media UE). Românii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de problemele de mediu cauzate de poluarea aerului în corpurile de apă, cum ar fi acidifierea şi eutrofizarea (71% vs 83% media UE) acidifierea (creşterea gradului de aciditate a apei) şi eutrofizarea (prezenţa unei cantităţi excesive de nutrienţi în apă, ceea ce duce la proliferarea algelor care sufocă alte organisme) se numără printre principalele consecinţe ale înrăutăţirii calităţii apei.
Percepţia potrivit căreia calitatea aerului s-a înrăutăţit
38% dintre respondenţii români (47% media UE) sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat.
Sprijin pentru consolidarea standardelor UE privind calitatea aerului
Conform Eurobarometrului, cetăţenii nu dispun de informaţii cu privire la problemele legate de calitatea aerului în ţara lor. Mulţi români sunt în continuare prost informaţi cu privire la standardele UE existente în materie de calitate a aerului, întrucât doar o mică parte dintre respondenţi (26 % vs 27 % media UE) au auzit de ele. Totuşi, 55% dintre cei care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate (vs 67% media europeană). Acest lucru este valabil în toate statele membre, cu excepţia a cinci dintre ele.
Sprijin pentru mai multe acţiuni de promovare a calităţii aerului, în special la nivel internaţional
Un procent de 50% dintre respondenţii români consideră că poluarea aerului ar trebui abordată la nivel naţional, apoi la nivel internaţional (39%), regional şi local (31%) şi, în cele din urmă, la nivelul UE (30%). De asemenea, 9% dintre respondenţii români consideră că acţiunile ar trebui întreprinse simultan la toate nivelurile, mai indică sursa menţionată.
Acţiuni individuale de reducere a emisiilor nocive
Potrivit Eurobarometrului, majoritatea europenilor consideră că instalaţiile industriale mari, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autorităţile publice şi angajatorii nu depun suficiente eforturi pentru a promova calitatea aerului.
Majoritatea consideră, de asemenea, că sectorul gospodăriilor depune suficiente eforturi în acest sens. Probabilitatea ca respondenţii să fi luat unele măsuri pentru a reduce ei înşişi emisiile în acest an este mai mare decât era în 2019. Utilizarea mijloacelor de transport public, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos sunt metodele la care recurg cel mai des europenii pentru a reduce emisiile nocive în aer.
Astfel cum s-a anunţat în Pactul verde european, ca parte a obiectivului ambiţios de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanţe toxice, Comisia este pe punctul de a propune o revizuire a standardelor actuale ale UE privind calitatea aerului. Scopul acestei revizuiri este o mai bună aliniere la cele mai recente recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), consolidând astfel dispoziţiile pentru a ajuta autorităţile locale să asigure un aer mai curat. Propunerea revizuită se va concentra, de asemenea, pe o mai bună punere în aplicare, pentru a contribui la transpunerea acestor standarde în practică.
Sondajul special Eurobarometru a fost realizat între 21 martie şi 20 aprilie 2022. Aproximativ 26.509 respondenţi din diferite grupuri sociale şi demografice au fost intervievaţi în limba lor maternă, în numele Comisiei Europene, mai arată sursa amintită.
Acest sondaj Eurobarometru special este urmarea unui sondaj Eurobarometru special din 2019 privind atitudinea europenilor faţă de calitatea aerului. Multe dintre întrebările din sondajul Eurobarometru din 2019 au fost repetate în prezentul sondaj Eurobarometru pentru a permite o comparaţie a tendinţelor.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
