Consumul de alcool este asociat cu un mare număr de afecţiuni medicale, dar şi cu alte evenimente, de la accidente rutiere la leziuni produse prin căzătură sau la răni provocate celor din jur din cauza discernământului diminuat. Prof. univ. dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU SMURD Iaşi, afirmă că inclusiv bolile degenerative neurologice apar la consumatorii de etanol mult mai devreme, nu la peste 80 de ani, cum apar la persoanele care nu consumă alcool, ci de la 60 în sus.
Consumul de alcool poate provoca afecţiuni cronice precum boala hepatică cronică de origine etanolică, cardiomiopatia dilatativă, însă sunt şi alte afecţiuni cardiovasculare care au legătură clară cu consumul de etanol, a afirmat dr. Diana Cimpoeşu.
”Aşa cum s-a dovedit în câteva studii, bolile degenerative neurologice apar la consumatorii de etanol mult mai devreme. Deci nu la 80 plus, ci la 60 plus, ceea ce este foarte, foarte grav. Iar multe din accidentele rutiere pe care le vedem şi în general cele produse de tineri au drept cauză consumul de alcool. O altă faţă a consumului de etanol la tineri este producerea accidentelor şi a traumatismelor prin agresiune. Pentru că de multe ori cei care vin cu diverse traumatisme produse în mediul familial sau în grupul de prieteni, acestea apar ca urmare a violenţei secundare consumului de alcool. Şi, dramatic, câteodată vedem femei bătute de parteneri, vedem bunici bătute de nepoţi, mame bătute de fii şi dimensiunea acestui fenomen este una foarte serioasă”, a afirmat Diana Cimpoeşu, vineri seară, în emisiunea Medika Antidrog, la Medika TV.
Ea a atras atenţia asupra pneumoniei de aspiraţie, care poate apărea la persoanele care cad inconştiente din cauza beţiei.
”Am întâlnit situaţii foarte grave de insuficienţă respiratorie, secundară pneumoniei de aspiraţie. Deci cine bea şi cade în şanţ, poate să verse, să aspire şi să dezvolte pneumonie de aspiraţie, ducând la insuficienţă respiratorie şi chiar la stop respirator prin blocarea căii aeriene. Este un lucru foarte serios, care uneori duce la deces. Dacă el rămâne aşa mai multe minute, creierul nu se oxigenează şi persoana respectivă este hipoxică, cu leziuni cerebrale severe, şi am spus, poate dezvolta şi stop respirator. Astfel încât toate eforturile noastre, intubaţie, ventilaţie mecanică, suportul de terapie intensivă pot fi în zadar faţă de o afectare foarte severă, cerebrală şi respiratorie, care duce apoi la oprire cardiacă”, a explicat dr. Cimpoeşu.
Medikatv.ro
