Un studiu realizat de doi profesionişti în ştiinţe juridice privind modul în care reţelele sociale sunt folosite pentru a influenţa opiniile politice şi deciziile de vot ale utilizatorilor arată o schemă bine pusă la punct, în care cel care plăteşte şi coordonează manipularea online rareori este identificat, precum şi şase ”familii” de metode utilizate pentru influenţarea comportamentului electoral. Printre metodele folosite se numără fabricarea unei mulţimi care pare că împărtăşeşte aceeaşi opinie, reducerea la tăcere a celor cu oprinii contrare, prin raportări masive ale conturilor acestora, păcălirea algoritmului, utilizarea AI, toate acestez aparent fără costuri, însă, în realitate, cu bani care nu se văd.
Studiul ”Big lies pe social media. Cum ţi se fură votul şi vocea” realizat de avocaţii Silvia Uscov şi Adrian Toni Neaşcu analizează campaniile de manipulare digitală, în special în perioada electorală, şi identifică o schemă bine pusă la punct prin care mesajele care se doreşte a fi transmise ajunge la utilizatori fără a fi contestate şi creându-se aparenţa că sunt adoptate de un număr mare de oameni.
În vârful schemei se află cel care plăteşte şi coordonează şi care rareori apare la vedere.
”Din ce în ce mai des, operatorul este o firmă care vinde «influenţă ca serviciu» mai multor clienţi, în mai multe ţări. Pentru client, avantajul principal este că nimic nu duce înapoi la el”, se arată în studiu.
Operatorul are la dispoziţie trei resurse: conturile false care sunt ieftine, dar pe care platformele le pot şterge în masă; oamenii reali plătiţi - aşa numiţii influenceri ”voluntari” recrutaţi contra cost şi conţinutul fabricat foarte ieftin cu instrumente AI.
”Toate cele 3 produc acelaşi lucru: semnale artificiale de popularitate (fake engagement). O apreciere, un comentariu sau o distribuire este, pentru platformă, un vot mic dat unei postări. O reţea care dă sute de asemenea voturi în aceeaşi oră încearcă să convingă algoritmul că postarea interesează lumea. Algoritmul nu se lasă păcălit automat; platformele au sisteme care elimină interacţiunile suspecte. Cât de bine funcţionează aceste sisteme nu se poate verifica din afară, pentru că datele nu sunt publice”, se arată în studiu.
Cercetarea realizată de cei doi profesionişti în domeniul juridic identifică, folosind documente publice referitoare la manipularea online, şase familii de metode utilizate pentru influenţarea comportamentului electoral.
Prima este ”fabricarea mulţimii”. Folosind clasica metodă cu conturi false, dar şi varianta mai eficientă cu conturi vechi, ţinute în rezervă, se creează impresia că este o mulţime mare care împărtăşeşte aceleaşi idei.
”Cele 797 de conturi create în 2016 şi activate în noiembrie 2024 sunt un exemplu românesc. Un cont vechi trece mai uşor de filtrele care caută conturi proaspete. Cumpărarea unor asemenea conturi şi a interacţiunilor false nu este sancţionată expres de legea română. Un alt exemplu din documentele CSAT, aşa cum l-a prezentat presa: o pagină care în decembrie 2023 se numea «Vânzări cu de toate Bucureşti» a ajuns în august 2024 să se numească «Gătim împreună pentru Familie». O pagină care şi-a strâns publicul pe un subiect banal poate fi redenumită şi folosită în alt scop. Urmăritorii rămân; doar mesajul se schimbă. Platformele au publicat şi propriile date. Într-un raport din aprilie 2025, TikTok a declarat că a eliminat în 2024 6 reţele de influenţă ascunsă care vizau publicul din România şi peste 5.500 de materiale legate de alegeri. Meta a anunţat că, la începutul lui 2025, a eliminat o reţea cu origine în România care viza publicul de acasă: 658 de conturi Facebook, 14 pagini şi 2 conturi Instagram, cu prezenţă şi pe TikTok, X şi YouTube. Conturile se prezentau drept localnici şi postau despre sport, călătorii şi ştiri locale; reţeaua ascundea originea prin infrastructură de tip proxy, iar cele mai multe comentarii nu au primit reacţii de la utilizatori reali”, exemplifică studiul.
A doua metodă constă în reducerea la tăcere a celor care nu împărtăşesc aceleaşi idei: câteva mii de conturi urmăresc un cont-ţintă (mass following), apoi îl raportează toate deodată, pentru motive inventate (mass reporting).
”Funcţionează? Nu există date publice care să arate că un anumit număr de raportări duce automat la suspendare, iar platformele nu îşi publică pragurile. Faptul că Meta a creat o categorie separată de încălcare arată însă că metoda este folosită destul de des cât să merite o regulă. Pentru cel vizat, chiar şi o restricţie temporară poate conta: în ultimele zile de campanie, 2 zile fără cont pot însemna o dezbatere pierdută”, spun autorii studiului.
Păcălirea algoritmului este a treia familie de metode şi lucrează cu regulile după care platformele decid ce arată. Un mesaj politic poate fi ambalat în divertisment: un clip umoristic, o reţetă, o poveste de familie, cu o singură replică politică la final.
”Pentru România, analiza BROD citată de EDMO arată că TikTok a fost folosit în 2024 pentru amplificarea mesajelor prin reţele de influenceri şi conturi false, deşi platforma declara că nu găzduieşte publicitate politică. Între 28 noiembrie şi 3 decembrie, cercetătorii au identificat 47 de conturi noi care îl impersonau pe candidat sau aveau comportament inautentic”, exemplifică studiul.
Acesta constată, de asemenea, că una dintre metodele folosite este cea a ”banilor care nu se văd”. Studiul atrage atenţia că, în contextul în care din 10 octombrie 2025 se aplică Regulamentul european privind publicitatea politică, care cere marcaj, date despre sponsor, cost şi ţintire, iar unele companii au anunţat că opresc reclamele politice pe platformele lor, există riscul pentru perioada 2028-2030 ca banii să se mute spre influenceri, pagini ”de divertisment” şi servicii de amplificare, ”adică exact spre zona în care s-a petrecut episodul din 2024”.
”Deocamdată nu există date publice care să măsoare această mutare în România; este o ipoteză care merită verificată de AEP şi de cercetători”, transmit autorii studiului.
A cincea familie de metode constă în folosirea inteligenţei artificiale ca accelerator. Aceasta include clipuri trucate (deepfakes), voci clonate (voice cloning), poze de profil generate cu AI (AI-generated profile pictures), comentarii care spun acelaşi lucru în formulări diferite (content variation), un exemplu în acest sens fiind reţeaua cunoscută ca ”Matryoshka” care a început deja să vizeze alegerile prezidenţiale din Franţa din 2027, cu clipuri care imită identitatea vizuală a unor publicaţii precum Le Figaro, Libération, Le Monde sau AFP şi care atribuie fapte inventate unor posibili candidaţi.
Ultima familie de metode constă în atacuri asupra încrederii în vot şi ţinteşte încrederea alegătorului în procesul electoral.
Avocata Silvia Uscov precizează că această cercetare formulează şi propuneri concrete care trebuie să fie implementate de autorităţi înainte de anul 2028, printre care o sancţiune specială de natură penală pentru simularea coordonată şi ascunsă a sprijinului în scop politic sau popularităţii: cumpărarea şi vânzarea de interacţiuni false (aprecieri, urmăritori, vizualizări, comentarii) şi folosirea conturilor false sau automate; definirea expresă a formei de fraudă digitală electorală care să ducă la invalidarea procesului electoral, indiferent dacă unul dintre candidaţi cunoaşte/acceptă, dar este în măsură să compromită grav procesul electoral şi infracţiune distinctă pentru candidatul care a comandat, finanţat, coordonat sau acceptat în cunoştinţă de cauză o astfel de operaţiune.
Medikatv.ro
