Dimian, despre rezultatele PISA: Vorbim despre efectele unui „virus cognitiv”, care ne va afecta şi mai mult pe viitor, dacă nu luăm măsuri. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci afectează modul în care gândim

Ministrul interimar al Educaţiei anunţă că în weekend va scrie un text mai amplu despre concluziile sale privind rezultatele testelor PISA din anul 2025, publicate în această săptămână şi săptămâna viitoare va prezenta ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor, precum şi măsurile pe care le consideră necesare pe termen scurt.

"Acum voi menţiona doar următoarele: Rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri. Am încercat să ofer societăţii mai multe perspective asupra acestui sistem şi puteţi vedea înregistrate pe pagina Ministerului şi prezentările legate de rezultatele României la alte evaluări internaţionale care s-au făcut în ultimii ani (TIMSS, PIRLS, ICILS, ICCS), precum şi prezentările legate de rezultatele de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Doar un exemplu: la Evaluarea Naţională din 2024 au obţinut note peste 5 la Matematică 105.214 elevi, iar 82.894 au obţinut note peste 6. În clasa a VIII au fost atunci 181.832, deci 42% nu au obţinut note peste 5, respectiv 54% nu au obţinut note peste 6", spune Dimian într-o postare pe Facebook.

El arată că rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generaţii ne spune că 52% dintre elevi nu au obţinut la matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru aşa-numitul "analfabetism funcţional" la matematică.

"Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Naţională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective şi metodologii diferite: Evaluarea Naţională încearcă să verifice competenţele elevilor în raport cu programa şcolară, în timp ce testul PISA urmăreşte în ce măsură elevii pot utiliza cunoştinţele şi competenţele dobândite în situaţii şi probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului. Dar apropierea acestor rezultate ne arată că provocarea principală cu care ne confruntăm este că aproximativ 50% dintre elevi nu au cunoştinţele şi competenţele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Ca să aplici, mai întâi trebuie să ştii şi trebuie să înţelegi. Dincolo de capacitatea elevilor români de a aplica în viaţa reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovaţi pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenţei şi nu prin acumularea cunoştinţelor şi a competenţelor necesare pentru media 5 la matematică", explică ministrul interimar.

Mihai Dimian mai declară că evoluţia României între PISA 2022 şi PISA 2025 se încadrează în trendul internaţional de scădere, inclusiv din ţările dezvoltate, membre OECD.

"Media ţărilor membre OECD la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media ţărilor membre OECD la ştiinţe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media ţărilor membre OECD la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte. (Dacă vom compara PISA 2018 cu PISA 2025, observăm că scăderea scorurilor ţărilor membre OECD este dublă prin comparaţie cu scăderea scorurilor României.)", subliniază ministrul, arătând că OECD spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învăţare realizat ÎNTR-UN AN de elevii din jurul vârstei de 15 ani.

Potrivit ministrului, evaluarea desfăşurată în martie - mai 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 - 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, UN AN în care activităţile didactice s-au desfăşurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei.

"Deci este o perioadă mai lungă în care învăţământul a evoluat într-un anumit mod şi unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învăţământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an. Dar pe lângă efectele virusului biologic, vorbim în această perioadă şi despre efectele unui "virus cognitiv", care ne va afecta şi mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Cercetători de la universităţi de prestigiu justifică această analogie provocatoare. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează şi modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea reţelelor sociale, timpul petrecut în faţa ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenţiei şi altele", explică ministrul.

"Avem multe de recuperat. Dar sunt soluţii şi putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar şi în condiţiile actuale, dacă suntem dispuşi să privim lucid realitatea şi să construim cu răbdare şi consecvenţă", mai declară Mihai Dimian.