Dezastrul de la Salina Praid lasă mii de oameni fără unica sursă de venit: „Suntem foarte dezamăgiţi şi nu ştim ce o să fie în continuare, că din asta trăim”

Inundaţiile care au dus la închiderea Salinei Praid au afectat comunitatea, dependentă aproape în totalitate fie de exploatarea sării, fie de turism, fie de activităţile de comerţi derulate în preajma salinei, lăsând mii de oameni fără unica lor sursă de venit. „Suntem foarte dezamăgiţi şi nu ştim ce o să fie în continuare, că din asta trăim”, spune, cu ochii în lacrimi, deţinătoarea unui mic magazin de la intrarea în mină.

Joi, după ce mai mulţi mineri au ieşit cu ochii în lacrimi din Salina Praid, zeci de localnici pentru care mina era singura opţiune pentru „a pune o pâine pe masă”, după cum afirma ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-au revoltat, acuzând conducerea Salrom de neglijenţă şi de faptul că, deşi au avut numeroase semnale, nu au făcut nimic pentru a preveni dezastrul.

„Asta este tehnologie azi? Trebuie fixat cu ţăruşi, când vine apa mare?

Zeci de localnici, inclusiv proprietari de pensiuni, pentru care pierderea locurilor de muncă este o adevărată tragedie, au protestat joi în faţa minei de sare, susţinând că, deşi directorii minei ştiau de timp îndelungat despre existenţa infiltraţiilor, nu au făcut nimic pentru a împiedica producerea unui dezastru.

Minerii revoltaţi le-au arătat jurnaliştilor prezenţi la Salina de la Praid folia de impermeabilizare, „fixată cu nişte ţăruşi”.

„Asta este tehnologie azi? Trebuie fixat cu ţăruşi, când vine apa mare? Şi spunem că e din cauza ploii, când fixăm cu ţăruşi de un metru?” se întreabă localnicul, potrivit Antena 3.

„Cred că e gata cu salina, nu prea mai vedem şanse să se deschidă (...). Suntem foarte dezamăgiţi şi nu ştim ce o să fie în continuare, că din asta trăim”, a spus, cu ochii plini de lacrimi, o femeie care are o mică afacere locală, în condiţiile în care activitatea turistică în jurul salinei a fost suspendată.

Primarul din localitate consideră că situaţia este „dramatică”, în condiţiile în care zona depinde în cea mai mare parte de turism.

Proprietarii de pensiuni se plâng deja că mulţi turişti care aveau făcute rezervări la pensiunile din zonă pentru a-şi petrece vacanţa au început deja să le anuleze.

Proprietara unei pensiuni deschise încă din 2006 spune că doar în pandemie a mai rămas fără turişti. „Vara era cel mai aglomerat, dar şi în primăvară erau clienţi, în weekend-uri prelungite sau vacanţe ale copiilor mai veneau. Cei care veneau pentru tratament nu vor mai veni, că nu mai are rost” , declară femeia, potrivit Observator.

Alt localnic spune că înainte unii trăiau şi din agricultură, dar acum cei mai mulţi trăiesc exclusiv din turism.

Deţinătorii parcului de aventură din salină au consemmnat şi ei, într-o postare pe Facebook, închiderea acitvităţii: Din păcate, aici se încheie povestea singurului parc de aventură din lume aflat într-o mină

”Cu tristeţe vă anunţăm că parcul nostru, Club Aventura Praid, nu va mai fi vreodata accesibil ca urmare a inundaţiilor semnificative ce au avut loc zilele acestea in Salina Praid. Stricăciunile cauzate de apa care a ajuns la nivelul turistic al salinei sunt iremediabile şi, din păcate, aici se încheie povestea singurului parc de aventura din lume aflat într-o mină, poveste începută de Club Aventura în 2012. Salina Praid a fost o atracţie turistică de interes naţional, in jurul căreia s-au construit nenumărate businessuri de familie, restaurante, hoteluri, pensiuni, fiind o sursa importanta de venituri pentru localnici şi o bază de tratament importanta pentru cei cu probleme respiratorii din toată ţara. Foarte multe localitati din regiune depindeau de turismul generat de Salina Praid. Ne pare rău că după atâţia ani de zile in care era cunoscută problema infiltraţiilor autorităţile nu s-au implicat din timp si nu au reuşit să rezolve problema, iar situaţia a devenit gravă într-un timp extrem de scurt”, au scris ei.

 

 

Conducerea Salrom afirmă că a făcut investiţii majore

Într-un comunicat de presă dat publicităţii vineri, conducerea Salrom precizează că Societatea Naţională a Sării a făcut, în cursul anului 2024, „investiţii majore” la Salina Praid, din fonduri proprii, pentru remedierea şi prevenirea unor eventuale inundaţii. Conducerea societăţii susţine că, printre altele, a fost realizat un bypass din ţevi montate pe un pat de argilă compactată şi protejată de geomembrană impermeabilă şi a fost curăţată albia veche a pârâului Corund până la nivelul rocii de sare, investiţiile depăşind două milioane de lei.

Potrivit conducerii Salrom, în 2025 se derula un contract pentru proiectarea şi execuţia unei lucrări de betonare şi impermeabilizare a albiei pârâului Corund pe o lungime de 1,3 kilometri, în valoare de 10.000.000 lei.

„În paralel, în 2025 se efectuau lucrări de urgenţă legate de impermeabilizarea albiei şi astuparea sufoziunilor apărute, a căror valoare a depăşit 2.200.000 lei. Toate sumele de mai sus sunt din fonduri proprii SNS SA, valoarea totală fiind de aproximativ 15.200.000 lei”, precizează conducerea Salrom.

Aceeaşi sursă menţionează că societatea comercială are ca principal scop exploatarea sării, şi nu regularizarea cursurilor de apă. În plus, susţine conducerea Salrom, societate nu este proprietara şi nu are drept de administrare a terenului aferent albiei pârâului Corund, şi nici nu are atribuţii în realizarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

În urmă cu două zile, prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, declara pentru News.ro că debitul pârâului Corund, care curge în apropierea Salinei Praid, din judeţul Harghita, a crescut de peste o sută de ori, în ultimele zile, comparativ cu debitul normal, iar orice activitate în zona salinei a fost sistată, pentru că exista riscul de pierderi de vieţi omeneşti. În privinţa riscului de prăbuşire a minei de sare, acesta menţiona că specialiştii consultaţi au transmis că, pe termen scurt şi mediu, acest risc nu există.

La Salina Praid, atât activitatea de exploatare, cât şi cea turistică au fost oprite de câteva săptămâni, după ce apele pârâului Corund au început să se umfle şi să se infiltreze în mina de sare.

Cu o zi în urmă, societatea Naţională a Sării SA a anunţat că, din cauza creşterii semnificative a debitului pârâului Corund, la ora 10.52, digul construit în subteranul Salinei Praid de către angajaţii Salrom a cedat, la presiunea apei care a pătruns pe dedesubt.

Sectorul minier Telegdy, unde se desfăşoară activitatea de producţie şi unde se aflau instalaţia de preparare şi combina minieră, nu a mai putut fi salvat, iar apa a pătruns în incintă. Stocurile de sare aflate în subteran au fost compromise, iar echipamentele şi utilajele nu mai pot fi recuperate.

În prezent, galeriile minei de sare de la Praid sunt complet inundate, inclusiv zona turistică, iar deocamdată nu se poate intra în subteran, întrucât riscul este mult prea mare.

Consecinţele acestui dezastru natural sunt dramatice pentru locuitorii din zonă, pentru care mina reprezenta, în marea lor majoritate, principala sursă de venit, fie că vorbm despre exploatarea sării, fie despre afacerile locale ale unor întreprinzători care au investit în turism.

„Încercaţi să nu vă anulaţi sejururile programate în zona Praid”

Vineri dimineaţă, ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Mircea Fechet, spunea că la Salina Praid „s-a întâmplat o adevărată tragedie” şi că speră ca specialiştii să găsească soluţiile tehnice pentru a putea salva mina.

„Acolo salvăm nu doar salina, ci o întreagă comunitate, mii de oameni care depind aproape sută la sută de salină”, sublinia ministrul.

La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a transmis oamenilor un mesaj să nu renunţe, în viitor, la ideea unor vacanţe în această zonă, în pofida situaţiei dramatice de la salină, menţionând că „sunt o mie de lucruri de văzut” în regiune.

„Ar fi un sprijin pentru cei din zonă să-i convingem pe concetăţenii nostri să nu renunţe la ideea de sejururi în acea zonă. Sunt o mie de lucruri de văzut şi de experimentat, chiar dacă am pierdut mina din acest peisaj. Ar fi un sprijin extraordinar şi economic pentru localnici, dat fiind că aceştia trăiesc din turism şi din exploatarea sării”, a mai spus prefectul judeţului Harghita.

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, consultantul în turim Răzvan Pascu scrie că întreaga comunitate din Praid are acum nevoie de sprijin.

„Încercaţi să nu vă anulaţi sejururile programate în zona Praid sau chiar să vă rezervati o mini-vacanţă de Rusalii!”, afirmă Răzvan Pascu.

El spune că, dincolo de salină, sunt multe locuri frumoase în zonă, menţionând Sovata şi Lacul Ursu, Parcul Mini Transilvania, „mâncarea locală care vindecă sufletul”, Via Transilvanica, dar şi satele secuieşti din Harghita, Mureş şi Covasna.

„Ceramica de la Corund e la doi paşi. Nici Topliţa nu e departe, nici Odorheiul Secuiesc şi nici măcar Miercurea Ciuc, deci ai ce face în zonă, dacă ajungi cu maşina”, recomandă consultantul în turism.

Istoricul Salinei Praid

Potrivit informaţiilor de pe site-ul Salrom, istoria Salinei Praid datează încă din epoca romană, zăcământul de sare constituind unul din cele mai mari masive de sare gemă din Europa, corpul de sare având o formă uşor eliptică, cu diametrele de 1,2 kilometri, respectiv 1,4 kilometri şi o adâncime de 2700 de metri.

În documentele scrise sunt menţionate patru excavaţii de suprafaţă „tip amfiteatru”, precum şi cărămizi cu inscripţia „LVM” (Legio V. Macedonica), excavaţiile părăsite de romani fiind continuate apoi de avari, iar mai târziu de bulgari. Despre existenţa extragerii sării în Transilvania, au relatat cercetaşii comandantului ungurilor (Tohotom) în drumul lor spre bazinul Carpatic.

Dr. Schmidt Elegius Robert, în lucrarea intitulată „Studiul zăcămintelor de sare din Transilvania”, face referire la prima atestare documentară despre mineritul din Praid, acesta fiind o scrisoare a regelui maghiar Andras al III-lea din anul 1291, cu privire la drepturile regale asupra salinelor, reieşind faptul că mina funcţionează încă din anii 1200.

Încă din anul 1405, regele Luxemburg Zsigmond a interzis ca marii proprietari de pământ să deschidă ocne de sare pe pământurile lor. Regele maghiar Endre al II-lea a proclamat legea conform căreia secuii şi saşii se pot aproviziona cu sare din mina Praid, de trei ori pe an.

Sectorul afectat acum de inundaţii, mina Telegdy a fost deschis în 1994. În anul 1991 au început lucrările de deschidere a acestui sector, care se exploatează din anul 1994.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.