Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a semnat, miercuri, ordinul privind structura organizatorică a Băncii Naţionale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale, proiect aprobat de Guvern săptămâna trecută. "Aici s-a născut prin hotărârea aprobată de Guvern Banca de gene din legumicultură. O împlinire a unei perioade de analiză foarte atentă şi cu foarte multă stăruinţă", a spus Daea.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Aici s-a născut prin hotărârea aprobată de Guvern Banca de gene din legumicultură. O împlinire a unei perioade de analiză foarte atentă şi cu foarte multă stăruinţă. A fost nevoie să analizăm bine locaţia pentru că e foarte important ca în această zonă să dăm dimensiunea viitorului. Am botezat aceasta bancă de gene, dar trebuie să facem investiţii serioase, pentru a pune la adăpost fondul genetic al ţării. România are trei mari resurse: solul, apa şi fondul genetic. O parte din el l-am pierdut din cauza multor factori. Suntem tributari azi importului, importăm legume, tomate în special. Va fi o muncă continuă, nu în salturi", a declarat, la Buzău, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Daea a adăugat că a venit miercuri la Buzău pentru a vedea de ce este nevoie astfel încât să fie alocată cât mai curând posibil o sumă pentru ca banca de gene să poată funcţiona cât mai repede. 

Astfel, director al Băncii de Gene a fost numit cercetătorul Costel Vânâtoru de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, în organigramă fiind prevăzute alte 12 posturi. De asemenea, unităţii îi va fi alocat un autoturism.

Banca de resurse genetice vegetale va fi o unitate cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii. Crearea infrastructurii necesare înseamnă construirea unor spaţii speciale pentru activitatea de cercetare şi a unor celule cu temperatură controlată unde soiurile protejate vor fi păstrate pentru sute de ani. Sediul băncii de gene va fi construit în Parcul Crâng din Buzău. Seminţele vor fi păstrate la temperaturi de la minus 20 de grade Celsius.

Al doilea scop major al băncii de gene de la Buzău va fi acela de a proteja soiurile româneşti. Deocamdată, staţiunea are circa 10.000 de seminţe, dar îşi va spori resursele. Soiurile omologate în România vor putea fi recunoscute la nivel european şi internaţional, recunoaştere de care nu au beneficiat până acum. Nu în ultimul rând, înfiinţarea băncii va ajuta la extinderea în producţie a soiurilor valoroase. O estimare iniţială a investiţiei arată că înfiinţarea băncii de gene ar putea costa în jur de 65 de milioane de euro. Valoarea finală va fi dată de studioul de fezabilitate care urmează să fie realizat în perioada următoare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.