Nouă medici din linia întâi au răspuns unui set de întrebări adresate de News.ro, referitoare la cei doi ani grei de pandemie. În acest sens, specialiştii au explicat ce diferenţiază aceşti doi ani, 2020 şi 2021, care este cel mai bun lucru care li s-a întâmplat din punct de vedere profesional, care au fost cele mai slabe puncte ale acestui an care se încheie, ce lecţii sunt de învăţat de la acesta, cum va fi anul ce vine şi ce aşteptări au de la 2022, care cred medicii că este omul anului în România, ce momente impresionante din spital i-au marcat în perioada pandemiei, dar şi ce cuvânt ar descrie cel mai bine anul 2021.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Scăderea ratei de vaccinare, personalul medical insuficient, lipsa de încredere în medici, dar şi înclinaţia unor pacienţi sau aparţinători spre teorii conspiraţioniste sunt printre cele mai slabe puncte ale anului 2021, în opinia multor medici intervievaţi. Pe de altă parte, însă, un aspect benefic este experienţa profesională dobândită în anul 2020 în îngrijirea pacienţilor cu covid-19 care s-a simţit în anul care tocmai se încheie şi care a fost extrem de utilă, spun specialiştii care au răspuns întrebărilor. Cei mai mulţi susţin că 2021 a fost un an mai bun decât 2020 tocmai datorită acestei experienţe acumulate, dar şi datorită existenţei vaccinurilor şi terapiilor la care cei mai mulţi dintre pacienţi au avut acces. Frica de o afecţiune necunoscută care a existat în 2020 s-a diminuat mult în acest ultim an, spun mulţi medici, iar speranţa a luat locul acesteia. Anul 2022 va fi unul al echilibrului, speră profesioniştii, în care vom învăţa să convieţuim cu virusul şi să ne reîntoarcem pe cât posibil la viaţa normală de dinainte de pandemie. Dr. Elena Copaciu, Dr. Adrian Marinescu, Dr. Luminiţa Galbenu, Dr. Anca Coliţă, Dr. Beatrice Mahler, Dr. Laura Zarafin, Dr. Radu Ţincu, Dr. Cristian Oancea şi Dr. Fiorella Mitoiu au vorbit şi despre momente impresionante la care au luat parte în spitale în anii de pandemie, clipe pe care nu le pot uita curând. Dr. Mitoiu a explicat emoţionată perioada în care a ţinut mâinile unui tânăr speriat de moarte, aflat în stare gravă din cauza SARS-CoV- 2, şi care, conştient că va muri, nu a dorit să fie lăsat singur. Din păcate, pacientul s-a stins două zile mai târziu. Dr. Adrian Marinescu povesteşte clipele emoţionante în care doi pacienţi în vârstă, soţ şi soţie, împreună de o viaţă, au fost internaţi în spital cu forme severe de boală şi cum medicul l-a adus pe domn cu ajutorul scaunului cu rotile să-şi vadă soţia şi cum chiar a doua zi aceasta s-a stins din viaţă. Dr. Beatrice Mahler nu poate uita frica de a rămâne fără oxigen pentru pacienţii internaţi în Institutul Marius Nasta, iar Dr. Elena Copaciu spune că nu poate uita clipele când proaspete mămici au fost despărţite de copii imediat după ce i-au născut, pentru că erau diagnosticate cu SARS-CoV-2. Dr. Radu Ţincu nu poate uita momentele în care o pacientă i-a mulţumit pentru că i-a salvat viaţa, după ce a stat 32 de zile internată în secţia de ATI, iar Dr. Luminiţa Galbenu spune că i-a rămas întipărită pentru totdeauna o gardă foarte grea din pandemie, de 72 de ore continue, pentru că nu a avut cine să o schimbe în spital. 
 
Dr. Fiorella Mitoiu: Am reuşit, împreună cu oamenii mei, ca echipă, să trecem cu bine peste tot
 
“Poate pare prea general, dar cel mai bun lucru întâmplat în 2021 este faptul că am reuşit, împreună cu oamenii mei, ca echipă, să trecem cu bine peste tot! Că am reuşit să manageriez cu succes impactul pandemiei asupra UPU Sf.Pantelimon
Dacă anul 2020 a fost conturat pe ideea de speranţă, speranţa că va apărea un vaccin care sa pună capăt pandemiei , anul 2021, din prisma noastră, a medicilor, a fost marcat de dezamăgire ( reticenţa în rândul populaţiei, lipsa de încredere la adresa personalului medical ). Deci pot spune că totuşi 2020 a fost un an mai bun. 
 
Dr. Mitoiu: Lipsa de informare corectă a populaţiei, cel mai slab punct al lui 2021
 
Cel mai slab punct al lui 2021 a fost lipsa de comunicare, de informare corectă a populaţiei, care a condus la lipsa de încredere la adresa cadrelor medicale , la supraaglomerarea sistemului sanitar, la suprasolicitarea  personalului. Ce am învăţat de la 2021? Că dacă se vrea se poate. 
 
Nu ştiu cum va fi 2022. Ultimii 2 ani m-au învăţat să nu-mi mai fac planuri pe termen lung. Sper insă că va fi un an mai bun, cu mai multă înţelegere, cu mai puţină răutate, cu mai puţină tristeţe şi cu mai multe realizări . Şi mai ales cu mai mult timp alături de familia mea”, a exlicat Dr. Fiorella Mitoiu, medic – şef la UPU Sf. Pantelimon din Capitală. 
 
“DSU” este răspunsul dr. Fiorella Mitoiu la întrebarea care este omul (sau personajul colectiv, instituia) anului în România. “Frustrare” este cuvântul care caracterizează cel mai bine 2021, în opinia Dr. Fiorella Mitoiu. Cât despre unul dintre momentele impresionante pe care le-a trăit la Spitalul de Urgenţă Sf. Pantelimon din Capitală, Dr. Mitoiu a rememorat clipele în care a încurajat un tânăr care ştia că moare din cauza bolii şi care se temea de acest lucru şi nu dorea să fie singur. 
 
Dr. Mitoiu: M-a implorat să mai stau puţin cu el, să nu plec pentru că ştie că va muri şi îi este frică de moarte
 
“Momente impresionate au fost multe…locul de muncă ne supune des unor astfel de momente, Unitatea de Primiri Urgenţe este scena unor adevărate drame, când tineri care aveau viaţa în faţă îşi găsesc sfârşitul pe un brancard de spital iar tu trebuie sa fii cel ce anunţă părinţii, unde persoane în vârstă îşi iau la revedere de jumătatea cu care şi-au împărţit viaţa, iar in 2021, în condiţiile de pandemie, să fii nevoit sa anunţi familia de decesul unui pacient pe care nu mai ajunge nici măcar sa îl vadă, este înfiorător . Îmi aduc aminte ca am avut un tânăr, 42 ani, dependent de ventilator, căruia ii era frică de moarte, atât de frică încât, plângând, m-a implorat “să mai stau puţin cu el, măcar puţin, să nu plec, pentru că ştie că va muri şi ii e frică să nu moară singur “ , şi-l ţineam de mâini, şi încercam să-l liniştesc, am stat aşa vreo 20 de minute apoi am lăsat un student voluntar sa ii fie alături… În cursul nopţii a ajuns intubat şi două zile mai târziu i-am anunţat mama că a pierdut lupta cu moartea”, a explicat Dr. Fiorella Mitoiu. 
 
Dr. Laura Zarafin, medic de ATI la Spitalul Clinic Colentina din Capitală spune că 2021 a fost mai bun decât 2020 tocmai pentru că medicii au putut trata şi pacienţii cu alte afecţiuni în afară de covid 19. Lipsa de înţelegere pentru efortul medicilor şi eşecul vaccinării sunt printre cele mai slabe puncte ale anului 2021, în opinia specialistului. 
Dr. Laura Zarafin: Anul 2021 a fost mai bun pentru că am reuşit să funcţionăm în regim mixt
“Redeschiderea Spitalului Colentina si pentru pacienţii cu alte probleme de sănătate , nu numai Covid, a fost cel mai bun lucru care s-a întâmplat în 2021 .  Anul 2021 a fost mai bun decât 2020 în primul rând pentru că am reuşit să funcţionăm în regim mixt  ca spital şi să tratăm şi pacienţi non Covid şi pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 . Un lucru care ar fi fost logic de la începutul pandemiei şi obligatoriu de la apariţia Ordinului  434, care reglementa funcţionarea spitalelor mari în regim mixt - cu un procent de paturi alocat pacienţilor Covid . 
În 2021 , legat de pandemie şi de îngrijirea pacientilor infectaţi cu Sars-Cov-2 , în spital a fost mai bine şi dau câteva argumente : personalul avea deja o experienţă şi dispăruse panica, am avut la dispoziţie măşti şi echipamente de protecţie fără discontinuităţi, am avut la dispoziţie antivirale şi imunomodulatoare, am avut la dispozitie vaccinuri. Valul 4 , deşi a fost la nivel naţional dramatic , cu foarte multe decese , pentru noi a fost mai uşor de trecut pentru că a durat mult mai puţin ca valul 3 din toamna - iarna 2020 - primăvara 2021.  
Dr. Zarafin: Lipsa de solidaritate, înclinaţia multor români spre teorii conspiraţioniste, lipsa de înţelegere pentru efortul medicilor, printre cele mai slabe puncta ale lui 2021
Cele mai slabe puncte ale anului 2021 sunt lipsa de solidaritate, înclinaţia multor români spre teorii conspiraţioniste, lipsa de empatie, de înţelegere pentru suferinţa pacienţilor (Covid sau non Covid )  dar si pentru efortul medicilor şi personalului  implicat în îngrijirea pacienţilor cu forme critice de Covid , lipsa de încredere în medici  ; mai presus de toate acestea  cel mai mare rău : EŞECUL  VACCINĂRII”, a spus Dr. Laura Zarafin. 
Corectitudinea şi omenia, printre lucrurile pe care Dr. Laura Zarafin şi le doreşte în 2022. În opinia sa, “Haos” este cuvântul care defineşte cel mai bine anul 2021. 
“Încă din 1989 imi doresc an de an lucruri simple - omenie , corectitudine , solidaritate în clipe grele, nu numai la bine. Din păcate , după 32 de ani de speranţe, am înţeles că am aşteptări nerealiste . Îmi doresc însă sa scadă patogenitatea acestui virus si să vedem tot mai rar pacienţi internaţi cu Covid în ATI.  
Personajul anului 2021 este un personaj colectiv - toate cadrele medicale care au îngrijit pacienţi Covid, cu o menţiune aparte pentru urgentişti şi ATI -işti care au fost realmente traumatizaţi de ce au văzut şi au fost nevoiţi să muncească în condiţii de front . 
Momentul impresionant din acest an a fost acela în care am realizat că suntem o echipă sudată, frumoasă, formată din oameni - medici care ne-am inţeles unul pe altul şi am reuşit sa deschidem pavilionul chirurgie pentru pacienţi non Covid”, a explicat Dr. Laura Zarafin. 
Conf Dr Elena Copaciu, medic primar de ATI la Institutul National de Boli Infectioase Prof Dr Matei Balş spune că întâlnirea cu echipa medicală de la Institutul Matei Balş, expertul cerând să fie transferat aici în ultima periodă a pandemiei tocmai pentru a-şi ajuta colegii la greu, a fost cel mai bun lucru care i s-a întâmplat anul acesta din punct de vedere profesional. Medicul vorbeşte despre lipsa personalului specializat care încă există în secţiile de ATI, dar şi despre anumite voci medicale sau nemedicale care au creat dezinformări. 
 
“Întâlnirea cu echipa de la Institutul Matei Balş şi când spun "echipa" mă refer la medici din multe specialităţi, pe lângă echipa ATI, foarte dedicată şi performantă, dar şi colegii infecţionişti, cu foarte bună expertiză în domeniul infecţiilor severe la pacienţi imunodeprimaţi, medicul nostru cardiolog care vede zilnic pacienţii critici( şi cred că este cardiologul cu cea mai mare experienţă la pacienţii cu Covid, din ţară), medicul pneumolog şi neurolog, dar şi echipa de recuperare medicală detaşată pe perioada pandemiei şi care începe recuperarea cât mai rapid! La aceasta se adaugă baza de investigaţii microbiologice şi imagistice a institutului, una din cele mai bune din ţară şi o echipă tânără de asistenţi medicali care, alături cu cei cu mai mare experienţă, duc greul la patul pacientului critic.
 
Dr. Elena Copaciu: Provocările au fost diferite, a trebuit să găsim soluţii din mers
 
Mi-e greu să spun că a fost vreunul dintre aceşti ani mai bun. Fiecare val pandemic aproape că ne-a obligat să tratăm o altă boală. Provocările au fost diferite şi a trebuit să găsim soluţii din mers, adaptate noilor nevoi ale pacienţilor critici Covid_19! Acest ultim val, dat de mutaţia delta a virusului a fost ca un coşmar care încă nu se termină, pentru că, deşi a scăzut mult numărul de cazuri, cazuri critice sunt încă multe, iar internarea criticilor la noi în secţie a fost şi este de durată, 4-6 săptămâni.
 
Dr. Copaciu: Am intrat în fiecare val pandemic cu acelaşi personal medical suprasolicitat fizic 
 
Cât despre cele mai slabe puncte ale acestui an, pe partea medicală, aş sublinia că am intrat în fiecare val pandemic cu acelaşi personal, obosit, suprasolicitat fizic şi psihic, cu hibele pe care le ştiam de multă vreme! De exemplu, la începutul pandemiei nu cred că exista secţie în ţară care să aibă normativul de personal ATI cerut de lege! 
 
Dr. Elena Copaciu: Nu am ştire ca atestatul de pregătire de 9 luni pentru asistenţii de terapie intensivă să fi fost operaţionalizat 
 
E adevărat că s-au mai făcut angajări, dar un asistent bun de terapie intensivă are nevoie de 2-3 ani de pregătire serioasă şi practică! Suportul avansat de funcţii vitale este supertehnologizat la ora aceasta, necesită atenţie distributivă (aproape ca la bordul unei aeronave), atestatul de pregătire de 9 luni pentru asistenţii de terapie intensivă nu am stire să fi fost operaţionalizat şi, pe lângă problema tehnologică, mai este şi stres ul profesional; muncă multă, oameni foarte grav bolnavi ( aşa cum nu au vazut în şcoala postliceală), rată mare de decese  mult peste situaţia anterioară pandemiei) şi multe alte solicitări, aduc o încărcătură psihologică pe care nu o puteam anticipa în martie 2020! În 2021 aceste probleme s-au amplificat. 
 
Dr. Copaciu: La nivel de societate am avut şocul să constatăm că “am învins pandemia” 
 
La nivel de societate, am avut şocul să constatăm că "am învins pandemia", că nu ştim nici acum pe ce opinii s-au bazat deciziile autorităţilor care au permis transmiterea comunitară intensă a virusului cu mutaţia delta. Şi nici nu vom afla, pentru că, se pare, autorităţile, şi nu mă refer la cele medicale, au ales să tacă şi să ne ignore!
Unde au tăcut autorităţile medicale şi nu au făcut bine, a fost că nu au reacţionat ferm la vocile medicale sau nemedicale care au răspândit dezinformări, neadevăruri, stiri false, fără dovezi şi susţinere ştiinţifică! Aşa ceva nu trebuie să mai acceptăm! E suficient răul deja făcut şi trebuie să învăţăm aceste lecţii. Dacă nu le învăţăm, consecinţele sunt decesele evitabile pe care nu şi le asumă nimeni până la urmă!
 
Multe lucruri care s au dovedit  greşeli pe care nu trebuie să le mai repetăm! Îmi este dor de solidaritatea din primele luni din pandemie, când fiecare se străduia să ajute cu ce putea sistemul sanitar! Oamenii aceia există şi acum, nu ar fi rău ca liderii să înveţe ceva din lecţia asta şi să încerce adevăratul leadership, să adune aceste energii în proiecte benefice, cu impact pozitiv pentru societate!
 
Dr. Copaciu: 2022 va fi aşa cum noi ca societate ni-l vom croi
 
Anul 2022 va fi aşa cum noi, ca societate, ni-l vom croi! Îmi doresc să regăsim dorinţa de a fi membri activi ai acestei societăţi. Proiectul imediat este să ne pregătim pentru încă un val pandemic ( de fiecare dată sperăm că va fi şi ultimul)! Mi-aş dori mai mult timp pentru proiectele didactice”, a spus Conf Dr. Elena Copaciu. 
 
Toate cadrele medicale care au dus greul în timpul pandemiei, personajul colectiv al anului 2021, în opinia Dr. Copaciu.  Clipele când mămicile despărţite de prunci din cauza COVID-19 au revenit la copiii lor după două săptămâni, printre realităţile care au impresionat-o în pandemie. 
 
“Poate că sunt subiectivă, dar aş dori să remarc în mod cu totul special efortul medicilor tineri din multe specialităţi şi al celor mai puţin tineri şi al tuturor cadrelor medicale (asistente, infirmiere, brancardieri) de la patul pacienţilor cu Covid_19 şi pe toţi acei care au dus greul în pandemie!
 
Momentul externării oricărui pacient din terapia intensivă de critici este impresionant! Ca o menţiune specială, aş spune că incărcătura emoţională a fost şi mai mare când lăuze care au făcut forme critice de Covid s-au întors la copiii lor după săptămâni bune de suport avansat de funcţii vitale!”, a explicat expertul. 
 
Ce cuvânt ar descrie cel mai bine anul 2021? Sacrificii, spune Conf. Dr. Elena Copaciu. 
 
Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog şi manager al Spitalului Victor Babeş din Timişoara, spune că în 2021  existat o luptă dusă cu fake-news-urile şi cu cei care au contestat vaccinarea. Unitate şi responsabilitate sunt cuvintele care ar defini cel mai bine anul 2021, în opinia medicului de la Timişoara. 
 
“Profesional, cred că finanţarea PET-CT-ului absolut necesar diagnosticului şi stadializării neoplaziilor pulmonare (şi nu numai) a fost cea mai mare realizare pentru toată comunitatea noastră. 
 
Dr. Cristian Oancea: 2020 a fost pentru noi un an al fricii
 
2020 a fost pentru noi un an al fricii. Frica de a nu şti cu ce ne confruntăm şi dacă tratamentele pe care le aplicăm ne vor ajuta să salvăm pacienţii infectaţi. Frica de faptul că şi si noi înşine ne putem infecta. Teama că poate nu mai ajungem să ne vedem familiile. Dar suportul comunităţii a fost de un real ajutor ca să depăşim aceste momente şi să rămânem "pe metereze". 
2021 a început cu speranţa vaccinării - o speranţă care s-a stins treptat şi a lăsat loc deznădejdii şi luptelor de data asta cu acele "fake-news-uri" şi cu antivaxerii şi coronascepticii, luptelor ca să ducem mesajele medicale în toate mediile şi comunităţile - să combatem ştirile false aducătoare de moarte. 
 
Dr. Oancea: Scăderea ratei de vaccinare, cel mai slab punct al anului 2021
 
Cred că cel mai slab punct al anului 2021 a fost scăderea ratei de vaccinare. Lipsa de încredere în sistemul sanitar şi în medicii specialişti a reprezentat un punct vulnerabil. De la 2021 am învăţat că lupta se duce cu fiecare dintre noi. Să ne vaccinăm, să respectăm măsurile sanitare, să rămânem sănătoşi. Să avem încredere unii în alţii ca să depăşim cu bine acest moment de negură din viaţa noastră, a tuturor. 
 
2022 vine cu speranţă. Cu speranţa că vom transforma această pandemie SARS-CoV-2 într-o viroză banală. Cu speranţa că pe lângă tratamentele de prevenţie (vaccinurile) vor exista şi tratamente curative. Omul anului cred că este un personaj colectiv. Noi toţi luptând de aceeaşi partea a baricadei cu acest duşman viclean şi invizibil cum este acest virus. 
 
Au fost multe momente impresionante în pandemie. Încărcate cu vibraţie atât pozitivă, cât şi negativă. Emoţia şi lacrimile pe care le încercăm noi toţi când pierdeam un pacient, dar şi lacrimile de fericire când ei plecau pe picioare de la noi din spital. Fiecare moment era unic. Nu cred că aş putea defini un moment mai aparte. 
 
Dr. Oancea: Un moment de deznădejde a fost când ne-am dat seama că, în ciuda vaccinurilor pe care le avem, ultimul val ne-a pus la pământ
 
Cred totuşi că un moment definitoriu a fost unul de deznădejde când ne-am dat seama că în ciuda vaccinurilor pe care le avem, ultimul val ne-a pus la pământ. Că acele "ştiri false" şi promovarea unor falşi "apostoli ai libertăţii" au învins şi oameni nevinovaţi mor. 
 
Cred că în aceste vremuri tulburi şi gri din viaţa noastră ar trebui să fim definiţi prin două cuvinte: Unitate şi Responsabilitate”, a explicat pentru News.ro Dr. Cristian Oancea. 
 
Dr. Luminiţa Galbenu, şef secţie ATI la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, a vorbit despre teama ce a marcat anul 2020, teamă în faţa unei boli necunoscute, sentiment mai puţin prezent în 2021, când medicii deja s-au simţit mult mai siguri pe ei. Lipsa personalului medical este în opinia sa unul dintre punctele slabe ale acestor ani de pandemie. Medicul de la Piteşti spune că nu poate uita o gardă de 72 de ore în care a fost nevoită să reziste şi a reuşit acest lucru, pentru că pur şi simplu nu a existat alt medic care să îi ţină locul. 
 
“Din punct de vedere profesional, cred că cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat atât mie cât şi întregului colectiv, este satisfacţia pe care am simţit-o în momentul în care un pacient critic s-a ameliorat şi a fost redat familiei. Avem pacienţi tineri care, după o internare în ATI de 6 săptămâni, au plecat acasă şi cu care ţinem legătura. Este un sentiment deosebit. 
 
Dr. Galbenu: În 2021 ne-am simţit mult mai siguri pe noi, deja căpătasem experienţă în tratarea acestei boli 
 
Anul 2020 pentru noi a fost marcat de teamă. Nu ştiam ce ne aşteaptă, cu toţii eram speriaţi, nu numai noi, medicii, ci întreg colectivul, ne aştepta o boală necunoscută. În 2021, ne-am simţit mult mai siguri pe noi, deja căpătasem experienţă în tratarea acestei boli, mai bun a fost 2021 din acest punct de vedere. 
 
Cel mai slab punct eu consider că este lipsa de personal medical cu pregătire superioară, şi nu numai la noi în spital, este un punct slab la nivel de ţară. Peste tot colegii mei se plâng că sunt foarte puţini, este o mare problemă. 
 
Dr. Luminiţa Galbenu: În 2021 ne-am dat seama că ne putem depăşi limitele
 
Cât despre ce am învăţat de la 2021, ne-am dat seama că ne putem depăşi limitele, dacă înainte spuneam ”Suntem obosiţi, nu mai putem”, în această perioadă, şi atunci când eram obosiţi, mai puteam, nu aveam ce să facem, mergeam mai departe. 
 
Dr. Galbenu: Aş vrea să cred că va fi mai multă linişte în 2022, dar nu putem să ne culcăm pe această ureche
 
Aş vrea să cred că va fi mai multă linişte în 2022, dar nu putem să ne culcăm pe această ureche. Ştim că deja se vorbeşte de un val 5, acum suntem într-o perioadă de acalmie, dar această acalmie este relativă, nu ştim cât va dura, încercăm să ne reface forţele şi să fim pregătiţi pentru un val 5. În acest moment, nu ştim, va fi mai uşor, va fi mai greu, vor fi mai mulţi pacienţi, mai puţini, încă sunt speculaţii. 
 
De la anul care vine îmi doresc să fac faţă la toate evenimentele care vor urma şi să avem cât mai multe satisfacţii profesionale, cât mai mulţi pacienţi să plece vii din secţia de ATI. Omul anului ar trebui să fie un personaj colectiv, respectiv Societatea Română de Epidemiologie, eu consider că rolul cheie în societate în acest moment îl are epidemiologul. Prevenţia este arma numărul 1 în această luptă. 
 
Dr. Galbenu: Anul acesta, în jurul sărbătorilor pascale, am fost nevoită să fac o garda de 72 de ore 
 
Anul acesta am fost marcată de un eveniment destul de neplăcut. În jurul sărbătorilor pascale, am fost nevoită să fac o gardă de 72 de ore. Nu a avut cine să mă schimbe, am stat 3 zile în spital, am rezistat. M-a marcat şi cred că este un eveniment pe care nu-l voi uita prea uşor. Pentru mine rezistenţa este cuvântul care ar descrie acest an, mi-am dat seama că putem face eforturi foarte mari, eforturi susţinute, până acum nu am realizat că avem aceste puteri”, a declarat Dr. Luminiţa Galbenu. 
 
Dr. Radu Ţincu, medic de ATI Toxicologie la Spitalul Floreasca din Capitală, spune că cel mai bun lucru care s-a întâmplat în anul acesta în opinia sa este solidaritatea în rândul personalului medical. Unul dintre punctele slabe ale lui 2021 este procentul mic de vaccinare care rezultă din modul în care autorităţile din Sănătate au reuşit să facă educaţie sanitară în ultimii 30 de ani, crede medicul Radu Ţincu. 
 
“Am văzut ce înseamnă solidaritatea în rândul personalului medical, am văzut că putem să ne suspendăm concediile de odihnă, că putem veni de acasă în week-end dacă este nevoie de noi la spital, am văzut că, dincolo de activitatea medicală, este nevoie de implicare emoţională pentru a le dărui pacienţilor o alinare în momentele în care se află în terapie intensivă, am văzut împreună că, indiferent de provocările pe care o boală necunoscută le poate cauza, personalul medical va reuşi şi reuşeşte în cele din urmă să fie unit şi să facă un efort colectiv pentru a trece peste această pandemie. 
 
2021 cred că este un an mai bun pentru că am învăţat deja mai multe în gestionarea acestei pandemii, am aflat mai multe informaţii despre acest virus, au fost elaborate vaccinurile, am reuşit să punem la punct o schemă de tratament care să aibă o anumită eficienţă în tratamentul pacienţilor cu COVID-19. 2020 cred că a fost un an extrem de apăsător, un an în care incertitudinea ştiinţifică crea foarte multe probleme, nu ştiam exact cum se transmite acest virus, cât de gravă este afectarea pe care o determină şi evident nu aveam o posibilitate de prevenire a îmbolnăvirilor, dincolo de măsurile sanitare nu aveam un vaccin care să prevină dezvoltarea unor forme severe de covid-19. 
 
Dr.Ţincu: Pocentul mic de populaţie vaccinată derivă din procentul mic de educaţie sanitară pe care Ministerul Sănătăţii l-a avut în politicile sanitare din ultimii 30 de ani 
 
Un punct slab al lui 2021 cred că este  procentul mic de populaţie vaccinată care derivă de fapt din procentul mic de educaţie sanitară pe care Ministerul Sănătăţii l-a avut în politicile sanitare din ultimii 30 de ani. Principala problemă cu care ne-am confruntat este că am avut un val 4 foarte intens, cu mortalitate extrem de ridicată, pentru că numărul de oameni care s-a vaccinat a fost unul redus comparativ cu toate celelalte ţări europene, iar acesta a fost rezultatul deficitului de educaţie sanitară, prin lipsa de viziune pe care Ministerul Sănătăţii a avut-o în ultimii 30 de ani. 
 
Dr. Ţincu: Am învăţat cu toţii că sistemul sanitar trebuie să fie debirocratizat şi trebuie să fie mult mai flexibil astfel încât să poată răspunde în timp real 
 
Am învăţat de la 2021 că, oricât de nepopulare ar fi măsurile sanitare, ele sunt singurele capabile să stăpânească un val pandemic, am învăţat din păcate că această lipsă de coerenţă a unor politici sanitare şi în special un procent mic al persoanelor vaccinate s-a tradus în peste 500 de morţi în fiecare zi din cauza covid 19, însă am învăţat cu toţii că sistemul sanitar trebuie să fie debirocratizat şi că trebuie să fie mai flexibil astfel încât să poată să răspundă în timp real, în timp util, la provocările pe care le poate determina o criză sanitară, şi nu discutăm aici doar de covid 19, discutăm de orice situaţie sanitară care generează un număr mare de pacienţi.  
 
Cred că va trebui să aducem această pandemie într-o zonă de coabitare astfel încât toate măsurile de care dispunem, măsuri sanitare, vaccinare, tratamente noi care au fost aprobate sau care urmează a fi aprobate împotriva covid 19 să poată detemina gestionarea în condiţii de normalitate a acestei pandemii, să nu mai fie nevoie de lock-down, să nu mai fie nevoie de măsuri de restricţie, încet încet să putem să ne apropiem probabil la sfârşitul acestui an, să ne apropiem de o normalitate, de acea normalitate de dinainte de pandemie. 
 
Dr. Radu Ţincu: Omul anului este acel cetăţean roman care a înţeles că regulile trebuie respectate
 
Eu cred că omul anului 2021 este acel cetăţean român care a înţeles că regulile trebuie respectate şi că regulile sunt realizate pentru a fi respectate, care are responsabilitate individuală dar şi responsabilitate colectivă, care respectă instituţiile statului pentru că în lipsa acestui respect s-ar instaura anarhia, şi care înţelege că sănătatea publică este un bun comun de care trebuie să ne bucurăm cu toţii şi că doar printr-un efort colectiv vom putea să menţinem acea siguranţă sanitară pe care ne-o dorim. 
 
Dr. Ţincu: Speranţă este cuvântul care ar define cel mai bine 2021
 
M-a impresionat întâlnirea pe care am avut-o cu o fostă pacientă bolnavă de covid 19 care a stat în terapie intensivă 32 de zile şi ulterior, la două luni după externare, m-am întâlnit cu ea într-un magazin şi mi-a mulţumit mie şi întregului personal medical din spital pentru că i-am oferit posibilitatea ca în această toamnă să se bucure şi să fie sănătoasă”, a explicat pentru nNws.ro Dr. Radu Ţincu. 
 
Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală, a explicat că sudarea echipei de medici a fost printre cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în acest an, dar şi dotarea cu aparatură de ultimă generaţie care a ajutat enorm lupta împotriva covid 19. Medicul spune că nu poate uita teama ca pacienţii îngrijiţi în unitatea sanitară să rămână fără oxigenul atât de necesar, lucru care, din fericire, nu s-a întâmplat. În opinia Dr. Mahler fiecare român în parte care a respectat regulile impuse de pandemie este omul acestor ani dificili. 
 
“Au fost multe lucruri bune care s-au întâmplat în acest an, dar cred că cel mai important a fost faptul că în ”Marius Nasta” acest an a însemnat sudarea echipei, întregirea echipei cu colegi tineri şi completarea dotărilor Institutului cu aparatură care ne-a permis ca în valul 4 să asigurăm asistenţă pacienţilor, pentru că în valul 3 încă nu aveam toate echipamentele pe care le-am avut în valul 4. 
 
Anul 2021 a fost mai bun pentru că a fost mai multă speranţă şi mai multă încredere că putem trece împreună peste greutăţi, aveam vaccin, speranţă, ştiam cum să abordăm pacienţii, aveam deja şi soluţii terapeutice, lucrurile au stat puţin mai bine. Anul 2020 a avut mai multă frică şi mai multă lipsă de speranţă pentru că nu aveam nici vaccin, nu aveam foarte multe date despre boală şi era totul nou şi chiar dacă aparent pe cifre lucrurile au stat mai bine emoţional şi ca impact lucrurile au stat mai bine în 2021. 
 
Cele mai slabe puncte în 2021: proiectele de informare puţine în raport cu nevoia oamenilor. Aceştia au nevoie de discuţii faţă în faţă 
 
Probabil că trebuia să abordăm la nivel relaţional şi de informare, de discuţie relaţia medic – societate. Cu toate că anumite proiecte de informare au fost, dar foarte puţine şi organizate de Colegiul Medicilor din România, de exemplu, au fost mult prea puţine pentru nevoia de informare pe care a avut-o populaţia şi o are în continuare. Probabil că populaţia are nevoie de discuţii faţă în faţă, medic -pacient, şi aceste maratoane de informare care s-au făcut de către Colegiul Medicilor Bucureşti de exemplu, a fost mult prea puţin şi într-un format pe care nu toţi oamenii îl agreează, probabil că trebuie făcute într-o formă în care pacientul pur şi simplu să poată să stea de vorbă cu un medic pe problemele pe care le ridică vis a vis de temerile şi suspiciunile pe care le are legate de vaccin. Cred că este singurul lucru care în acest moment ar putea să ducă la o creştere a ratei de vaccinare prin informare. 
 
În 2021 am învăţat că trebuie să facem reformă şi reforma trebuie să pornească de la educaţie în sănătate, la informare pentru sănătate, la dotare şi refacerea infrastructurii în sănătate, sunt lucruri pe care le avem de făcut, cu siguranţă ştim cum să le facem, doar că trebuie să ne mobilizăm în acest sens cu toţii şi am văzut că se poate, atunci când ne mobilizăm, România poate să facă lucruri bune. 
 
2022 va fi un an cu multiple provocări pentru că probabil vom avea în faţă încă pandemia de SARS-CoV-2 pe care cu siguranţă o vom aborda cel puţin emoţional şi psihic puţin mai uşor, pentru că nu au trecut degeaba doi ani, pe de altă parte mă aştept şi sper să avem perioade de linişte în care cu măsuri de precauţie, cu testare, prin vaccinare, să putem să ne reluăm activităţile pe care ni le dorim cu toţii, inclusiv manifestările ştiinţifice medicale care să fie de acum înainte în format mixt, sigur, nu se va exclude online-ul niciodată şi este bine că rămâne aşa, dar întâlnirile faţă în faţă trebuie să fie o opţiune care să facă parte din viaţa noastră. 
 
Dr. Beatrice Mahler: Fiecare român este omul anului 
 
Eu cred că fiecare român este omul anului pentru că fără participarea comunităţii, atunci când avem un număr mare de cazuri de infectare, fără să accepte să poarte masca fiecare român pe stradă, noi nu am fi ajuns la scăderea numărului de cazuri şi la limitarea numărului de decese. 
 
Dr. Mahler: Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă nu aş mai fi avut oxigen pentru 200 de suflete
 
Sunt multe momente care nu cred că pot fi uitate în aceşti doi ani, dar cel mai recent şi cel mai dramatic mi s-a părut pericolul sau riscul de a rămâne fără oxigen la pacienţii care erau infectaţi cu SARS-CoV-2. A fost o emoţie pentru mine extrem de dură, extrem de intensă, este bine că s-a terminat cu bine, dar nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă nu aş mai fi avut oxigen pentru 200 de suflete. 
 
Atât în valul din primăvară, dar poate mai mult în al doilea val, sentimentul cel mai profund pe care l-am întâlnit a fost deznădejdea. După care a fost speranţă, în celelalte luni a fost cuvântul speranţă”, a spus Dr. Beatrice Mahler. 
 
Dr. Anca Coliţă, managerul Institutului Clinic Fundeni,  a explicat că unul dintre cele mai bune lucruri care s-au întâmplat anul acesta este acordarea continuă a asistenţei sanitare pacienţilor cronici, prin programele de sănătate derulate de CNAS şi Ministerul Sănătăţii. Găsirea soluţiilor pentru construirea de spitale noi trebuie să fie printre priorităţile anilor ce vin, în opinia sa. 
 
“Am reusit să derulăm fără întrerupere atât programele de transplant, cât şi celelalte programe derulate de Ministerul Sănătăţii sau de CNAS, astfel încât să ne atingem obiectivul de a acorda asitenţă sanitară pacienţilor cronici, cu adresabilitate pentru IC Fundeni. 
 
Anul 2020 a fost sub semnul multor incertitudini legate de mecanismul fiziopatogenic al bolii COVID 19, de modalitatea sistemului medical şi a societăţii în general de a reacţiona în faţa unui eveniment major. Anul 2021 a fost cert mai bun, în principal, datorită existenţei vaccinurilor anti COVID, care au făcut diferenţa şi care ne-au permis să fim mai relaxaţi în faţa provocării COVID. 
 
Rezultatele slabe ale programului de vaccinare, printre  cele mai slabe puncte ale anului 2021, în opinia Dr. Coliţă
 
Rezultatele slabe ale programului de vaccinare şi dificultăţile de comunicare cu anumite categorii de persoane care, refuzând evidenţele ştiinţei, au menţinut în rândul populaţiei un grad ridicat de neîncredere în vaccin. 
Reacţia insuficientă a autorităţilor în ceea ce priveşte infrastrutura spitalelor din România, care fac faţă cu dificultate necesităţilor actuale, un alt punct slab.
 
Ce am avut de învăţat de la 2021? Soluţii pentru spitale noi, adaptate cerinţelor actuale, spune Dr. Coliţă 
 
Trebuie să găsim soluţii pentru a avea spitale noi, adaptate cerinţelor actuale, sigure atât pentru pacienţi cât şi pentru personalul medical.
Colaborarea între oameni dedicaţi şi profesionişti va găsi întotdeauna soluţii pentru cele mai grave crize.
 
Dr. Coliţă: Îmi doresc să obţinem finanţare pentru Noul Institut Clinic Fundeni 
 
Anul 2022 va fi tot un an greu, cu pacienţi COVID şi non COVID care vor avea nevoie de experienţa şi profesionalismul medicilor şi pentru care va trebui să găsim soluţii în mod egal.
Îmi doresc sa finalizăm proiectul şi să obţinem finanţare pentru Noul Institut Clinic Fundeni, clădire care să răspundă cerinţelor actuale, în care profesioniştii de excepţie din acest spital să ofere îngrijiri perfomante pacienţilor! Şi pacienţii şi corpul medical merită acest nou edificiu. 
 
Echipele ATI care au dus greul luptei in spitale, personajul colectiv al anului 2021, în opinia dr. Coliţă 
 
Dedicarea voluntară a multor doctori tineri şi mai puţin tineri, care şi-au unit forţele şi au realizat o echipă minunată care a tratat pacienţii COVID”, a explicat pentru News.ro Dr. Anca Coliţă, referitor la ce anume a impresionat-o în aceşti ani de pandemie.  
 
Dr. Anca Coliţă: Speranţă este cuvântul care ar descrie cel mai bine anul 2021
 
Dr. Adrian Marinescu, medic infecţonist şi director medical al Institutului ”Matei Balş” din Capitală a vorbit despre modul admirabil în care echipele medicale s-au descurcat la greu în anii pandemiei şi nu numai. În opinia sa bolile infecţioase nu şi-au spus ultimul cuvânt, iar un scenariu cu un număr mare de infectări este oricând posibil, tocmai de aceea este nevoie de un răspus mai rapid din partea sistemului, ca de altfel, aşa cum este necesar peste tot în lume. 
 
Cred că în momentul în care am vorbit de o situaţie mai mult decât grea din punct de vedere epidemiologic, şi nu e valabil doar pentru mine, cred că specialistul a putut să arate cum se descurcă într-o situaţie grea. A fost muncă fără pauză, a trebuit să găseşti cele mai bune mesaje pe care să le transmiţi către populaţie, înseamnă că a trebuit să găseşti cele mai bune variante de a trata pacienţii, mai ales că vorbeam despre o situaţie imprevizibilă, sunt lucruri cu care eu cel puţin m-am întâlnit deşi, fiind medic infecţionist, nu pot să spun că nu am trecut prin momente grele, iar în Institutul Matei Balş epidemii de gripă, meningite şi alte situaţii grele au tot fost, cazurile cele mai complicate care ţin de bolile infecţioase ajungeau la Matei Balş, şi, totuşi, o astfel de situaţie eu nu am întâlnit până acum. Şi atunci practic n-aş spune neapărat că a forţat, dar aş putea să spun că în această pandemie am putut să-mi dau seama practic până unde pot să merg şi să-mi depăşesc limitele, dar cred că este valabil pentru toţi cei care au contribuit. 
 
Cu siguranţă că anul 2021 a fost mai bun pentru că am reuşit să avem variante noi de tratament, pentru că a fost anul sub semnul campaniei de vaccinare, ne-am fi dorit mai mult, dar cu siguranţă am avut varianta de bază care să prevină infectarea sau mai degrabă formele severe, care să ne salveze viaţa, mai pe scurt, dar şi celelalte terapii, anticorpii monoclonali care au ajuns şi în România. Pe lângă faptul că am avut aceste terapii sau că existau la nivel mondial, le-am avut chiar şi în ţara noastră. Şi am avut în plan practic, în Institut. Acest lucru face diferenţa, am aflat extrem de multe lucruri despre pandemie, am putut să facem o prognoză mai bună din a doua parte a anului 2021 în raport cu ceea ce va urma, şi doar eu cred că am spus de sute de ori faptul că anul 2022 cel mai probabil va fi un an echilibrat, şi susţin acest lucru şi acum, în finalul anului, cred că vom trece la etapa de convieţuire şi este destul de probabil ca varianta Omicron să însemne tocmai această trecere către închiderea pandemiei. 
 
Referitor la cele mai slabe puncte ale lui 2021, medicul spune că  “fără discuţie rata scăzută de vaccinare, şi aici cred că noi toţi cei  care am încercat să contribuim, să venim cu mesaje, să transmitem, să comunicăm, avem  cu siguranţă parte de vină, totdeauna se poate mai mult, putem să discutăm şi de tradiţia de vaccinare, de multe alte aspecte, dar este clar că şi noi puteam să facem mai mult, ar fi o dată, deci, rata scăzută de vaccinare, în al doilea rând faptul că, deşi am avut tratamentele, sau de multe ori am avut tratamentele existente la nivel mondial, nu am reuşit să avem variantele de tratament care să fie la nivel de medic de familie, să fie în farmaciile deschise, să putem să achiziţionăm mult mai rapid. Un al treilea punct se referă la testarea pentru SARS-CoV- 2 care nu a fost la nivelul pe care l-am dorit. Probabil că ar mai fi faptul că nu am reuşit să echilibrăm chiar cum ne-am fi dorit cazurile de SARS-CoV-2 în raport cu spitalele, adică în continuare s-a mers pe ideea, ca mai ales ca în oraşele mari cum este Bucureştiul greul să fie pe câteva spitale sau pe un număr mic de spitale, lucru care a dus din păcate la o presiune mult crescută în raport cu personalul medical din aceste unităţi spitaliceşti”.  
 
Dr. Marinescu, despre lecţia lui 2021: Ar trebui să avem la nivel de mapamond o acţiune mult mai rapidă, bolile infecţioase nu şi-au spus ultimul cuvânt 
 
Că astfel de situaţii ar putea să se repete, cu siguranţă că bolile infecţioase nu şi-au spus ultimul cuvânt şi că se poate întâmpla, că vorbim de virusurile gripale, că vorbim de coronavirusuri sau de alte microorganisme, este o situaţie care se poate repeta şi cred că noi toţi, şi aici nu mă refer doar la personalul medical, noi, la nivel de mapamond, ar trebui să avem o acţiune mult mai rapidă. E o modalitate prin care, în raport cu o urgenţă majoră, trebuie să ai o intervenţie rapidă, şi eu cred că inclusiv OMS, factorii decizionali la nivelul omenirii, au reuşit să înveţe inclusiv în 2021 şi să fie mult mai pregătiţi, lucru care de altfel se întâmplă în finalul anului, faptul că se acţionează preventiv este dintr-o experienţă pe care toată lumea a acumulat-o. 
 
Cum va fi anul ce vine în opinia Dr. Marinescu: Un an al echilibrului, în care să trecem de la un câmp de luptă la o perioadă de convieţuire 
 
Ne aşteptăm să fie un an mult mai echilibrat, în care să trecem de la un câmp de luptă la o perioadă de convieţuire, şi dacă avem etapă de convieţuire, de aici ne putem gândi la 3 lucruri. 1, viaţa oamenilor se va duce către o pseudonormalitate, 2, sper ca personalul medical să poată să se ocupe şi de patologiile non-COVID cât se poate de bine, pentru că oamenii au diverse afecţiuni şi trebuie să fie trataţi în timp real, nu există timp de aşteptare, şi 3, sper să găsim acea cale de mijloc în care personalul medical să poată să se şi odihnească, să-şi ia concediu, lucru care s-a întâmplat şi în finalul anului 2021, cu atât mai mult în 2022 este nevoie de acea cale de mijloc. Avem nevoie de personalul medical, avem nevoie de oameni, eu cred că ne vom echilibra, 2022 va fi sub semnul echilibrului, atât cât se poate, totuşi, în pandemie. 
 
Cred că medicii implicaţi, personalul medical implicat în mod direct în pandemie sunt cei care ar reprezenta oamenii anului 2020, 2021, este acelaşi lucru. 
 
Dr. Marinescu, despre un moment impresionant pe care l-a trăit în spital:  Mi-am dorit să fac acest gest, l-am luat cu căruţul, l-am dus să o vadă pe doamna, şi-au spus cuvinte frumoase, a doua zi din păcate doamna s-a prăpădit
 
Sunt foarte multe momente impresionante, momentul de care îmi aduc aminte cel mai mult este legat de o familie, soţ, soţie, oameni în vârstă de peste 70 de ani, cu o poveste extraordinară de viaţă, un cuplu bine sudat şi care erau de peste 40 de ani împreună, amândoi s-au internat cu infecţie SARS-CoV-2, amândoi aveau forme peste medie, chiar forme severe, din păcate pentru doamna lucrurile au evoluat către varianta critică, şi îmi aduc aminte că erau în saloane diferite, pentru că la noi doamnele stau într-o parte, bărbaţii separat, dar erau pe acelaşi culoar, şi soţul nu putea să ajungă să o vadă pe doamna, care era din păcate într-o stare foarte proastă. Şi atunci mi-am dorit să fac acest gest, l-am luat eu personal cu căruţul, şi, atenţie, domnul avea un mic necesar de oxigen, foarte puţin, şi atunci a trebuit să acţionez repede în aşa fel încât să ajungă să o vadă pe doamna. Şi am făcut şi nişte poze pe care le-am trimis familiei, a fost un gest impresionant, ei au vorbit, doamna i-a spus să aibă grijă, au vorbit lucruri frumoase. Şi a doua zi, din păcate, doamna s-a prăpădit. Dânsul a plecat acasă, s-a vindecat. Este ceva impresionat de care îmi aduc aminte. 
 
Dr. Marinescu: Imprevizibil este cuvântul care defineşte cel mai bine 2021
 
Imprevizibil, din păcate. Nimeni, indiferent cât de informat ar fi, cât de savant, pe orice s-ar baza, nimeni nu poate veni să preconizeze sută la sută situaţia care va urma, nu are cum. Şi tot ce s-a întâmplat în 2021 a fost o situaţie imprevizibilă, pe care nimeni nu şi-a dorit-o. 
 
 
 
 
 
 
 
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.