Medicul primar cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu a declarat pentru News.ro că există afecţiuni ale inimii din cauza cărora se poate ajunge la moarte subită cardiacă în cazul sportivilor de performanţă, afecţiuni mai discrete care pot trece de un control de rutină şi care pot fi descoperite numai cu ajutorul unor teste genetice specifice. În România, spune medicul, aceste teste genetice nu sunt făcute pentru toţi sportivii de performanţă, nu este o practică la nivel general pentru aceşti sportivi, aşa cum se întâmpă, de exemplu, în Italia. Dr. Tatu-Chiţoiu vorbeşte despre canalopatiile congenitale şi despre ce presupune o anormalitate în acest sens.
„Sunt anumite boli cardiace care pot să fie depistate uşor, cum ar fi de pildă cardiomiopatia hipertrofică, au fost cazuri în care s-a găsit aşa ceva la sportivi de performanţă şi este surpriză, pentru că este un diagnostic relativ uşor, care poate să fie făcut la ecografie, dar există şi alte afecţiuni cardiace care sunt mai discrete şi care, sigur, la nivel de competiţie, trebuie să fie cunoscute de toată lumea şi să le ia în considerare.
Sunt aşa-numitele canalopatii congenitale, este vorba despre tulburări ale unor canale pe care se transmit diverse impulsuri electrice în inimă. Şi o defecţiune a unui astfel de canal, fie în plus fie în minus, o defecţiune genetică, să spunem aşa, o structură anormală a canalului respectiv poate să inducă nişte tulburări de ritm ale inimii, în speţă fibrilaţie ventriculară, tulburări de ritm care echivalează cu un stop cardiac.
Problema este că aceste afecţiuni se pot manifesta pe electrocardiograma obişnuită, dar ele pot să apară intermitent pe electrocardiograma respectivă şi pot să fie situaţii când investighezi pacientul şi când electrocardiograma este normală sau în alte situaţii să găseşti că electrocardiograma este patologică şi te gândeşti la anumite investigaţii ca să pui diagnosticul definitiv”, a explicat medicul.
Testele genetice pentru depistarea unor afecţiuni ascunse ale inimii, normalitate în alte ţări, în cazul sportivilor de performanţă. Dr. Tatu-Chiţoiu a amintit cazul fotbalistului Christian Eriksen, care s-a prăbuşit pe gazon în 2020 şi care acum îşi poate continua cariera având montat un defibrilator.
„Deci există şi astfel de situaţii, dar tocmai prin faptul că ele sunt cunoscute în ţări care au conştientizat foarte bine acest lucru, şi mă refer aici în special la Italia, ajung să investigheze toţi sportivii de performanţă, inclusiv prin teste genetice.
Deci există anumite tulburări genetice despre care noi ştim că ar putea să inducă o anumită patologie ascunsă în inimă şi atunci se fac testele genetice chiar dacă sportivul respectiv este aparent normal şi, în momentul în care găseşti că are această modificare genetică, atunci sigur priveşti cu totul alt risc.
După cunoştinţa mea, nu se fac aceste teste în România, dar cred că ar trebui ca la nivel de sport de înaltă performanţă lucrurile acestea să fie făcute.
Să vă dau un exemplu, cazul Eriksen, el a avut o astfel de situaţie, practic de stop cardiorespirator. (n.red. fotbalistul s-a prăbuşit pe gazon în minutul 42 al partidei dintre Danemarca şi Finlanda de la Euro 2020).
El a fost resuscitat, iar în momentul de faţă el îşi continuă activitatea sportivă având implantat un defibrilator, deci este clar că asta s-a întâmplat cu el, a avut o tulburare de ritm, o fibrilaţie ventriculară care poate să fie oprită printr-un şoc electric. Aşa a şi scăpat cu viaţă, iar acum are defibrilator, nu este singurul caz, mai există cazuri de fotbalişti care au un astfel de stimulator”, a explicat medicul.
Afecţiuni care pot fi descoperite prin teste genetice. Sindromul Brugada, displazia aritmogenă de ventricul drept, printre afecţiunile ce pot fi depistate astfel. In anumite cazuri, când există anumite suspiciuni de boală, cum este sindromul Brugada, medicii fac teste de provocare cu medicamente, teste care pot arăta că există afecţiunea.
„Toate acestea arată că pacientul are o anumită tulburare care poate să fie văzută chiar cu ecografia, de exemplu displazia aritmogenă de ventricul drept, sau pot să fie ascunse şi să se manifeste nunai din când în când, cum de pildă este sindromul Brugada, la care poţi să suspectezi că pacientul are aşa ceva şi poţi să faci după aceea nişte teste de provocare cu nişte medicamente pe care în momentul în care le administrezi vezi că se modifică electrocardiograma şi vezi că pacientul are aşa ceva.
Cam asta ar fi la modul ideal, să ajungi să faci şi teste genetice şi să investighezi complet un astfel de sportiv de performanţă, chiar dacă el este aparent normal, nu cred că la noi se fac astfel de lucruri cu atât mai puţin în eşaloanele inferioare din sport, eu am făcut şcoala sportivă de exemplu şi am jucat 18 ani volei dar nu-mi aduc aminte ca elevii de şcoală sportivă să fi făcut vreodată o investigaţie completă cardiacă”, a explicat Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.
Adeverinţă pentru elevi care atestă faptul că aceştia sunt apţi pentru sport. Medicul Tatu-Chiţoiu explică faptul că este foarte important ca această adeverinţă să fie luată numai după ce copilul este investigat în mod real. În realitate acest lucru nu se întâmplă din diferite motive.
„Evident, nu aşa trebuie procedat, dar una este sportul de performanţă şi alta este sportul ocazional. La sportul de perfomanţă, prin efortul fizic pe care poate să-l facă sportivul respectiv, el poate să pună în evidenţă, să declanşeze aceste tulburări. Copiii care sunt la şcoală au activităţi obişnuite, dar orice sportiv, la orice vârstă, ar trebui, înainte să fie investigat din punct de vedere cardiologic, cel puţin din punctul de vedere al unui examen clinic, ceea ce facem noi de rutină cu orice pacienţi pe care îi avem, îi ascultăm cu stetoscopul, le facem o electrocardiogramă să vedem dacă aceasta este normală sau nu, le facem o ecografie. Aceste lucruri ar trebui să fie făcute pentru fiecare dintre copii, chiar de la vârste foarte mici.
Este o chestiune mai degrabă de educaţie, de cultură, astfel încât să-ţi faci nişte investigaţii din copilărie, lucru care se practică în anumite ţări cum ar fi de exemplu în ţările scandinave, unde toţi copiii învaţă stil de viaţă sănătos, învaţă să ştie să facă resuscitare cardiorespiratorie încă de pe băncile şcolii şi fac sport de performanţă, şi în Anglia toţi copiii trebuie să facă parte dintr-un grup sportiv.
Dar toţi au o anumită investigaţie minimă, în momentul în care se duc la sport. La noi, când se făcea sport la şcoală, se spunea „este sănătos tun pentru că uite ce sport face”. Ideea că... dacă nu a murit făcând sport, este sănătos, este complet greşită”, a precizat medicul.
Ce ar trebui făcut în sistem pentru pacienţi astfel încât aceştia să poată fi diagnosticaţi şi trataţi la timp. Educaţia pentru sănătate este esenţială, spune medicul, iar conştientizarea încă din timpul şcolii a factorilor de risc care pot genera afecţiuni grave ale inimii ar trebui să devină obişnuinţă, spune acesta. Un program de prevenţie a bolilor cardiovasculare este imperios necesar în România, de asemenea. Un astfel de program nu există la noi, atrage atenţia Dr. Tatu-Chiţoiu.
„Este relativ simplu, noi ştim că toate bolile cardiace la modul general sunt induse de nişte factori de risc pentru boli cardiovasculare, pe care noi îi cunoaştem foarte bine, sunt factori de risc majori, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială dacă ea nu este controlată, lipsa de activitate fizică şi colesterolul crescut, se mai adaugă obezitatea, diabetul în timp, deci toţi aceşti factori, ar trebui să fie un screening care se făcea şi pe vremuri, dacă vezi că ai copilul obez încă din clasa I sigur că are un risc mare pentru aşa ceva.
Ar trebui un program de prevenţie a bolilor cardiovasculare, despre care discutăm de foarte multă vreme, iar acest program de prevenţie înseamnă în primul rând educaţia populaţiei şi educaţia tinerilor, educaţia copiilor în şcoală ca să fie conştienţi de existenţa unor factori de risc care pot mai devreme sau mai târziu să inducă o boală de inimă.
Un astfel de program nu există şi mai există şi alte probleme, se spune că medicul de familie trebuie să facă toate aceste lucruri, scoruri de risc pentru adulţi, trebuie să facă şi o screenare şi pentru cancer de prostată, pentru cancer de col uterin şi aşa mai departe, dar ziua nu are decât 24 de ore. Nu ştiu cum poate să-şi mai facă meseria având toate aceste lucruri peste el.
Ideea este educaţia, iar această educaţie nu se poate face decât împreună cu societăţile medicale profesionale care au experţii şi expertiza necesară pentru a spune ce trebuie să fie făcut într-un astfel de program, pe de o parte, pe de altă parte factorii de decizie, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei”, a exlicat medicul.
Pentru un program educaţional de succes, este nevoie de mai multe instituţii-cheie implicate, aşa cum a explicat medicul. El dă ca exemplu programul Şcoala Altfel, care ar putea fi folosit în acest sens.
„În momentul în care se va înţelege că este nevoie de o astfel de structură care să aibă pe de o parte societăţile medicale profesionale cum ar fi de pildă Societatea de Cardiologie, Societatea de Medicină Internă, Societatea de Medicină de Urgenţă, de Diabet şi de Boli de Nutriţie, în acel moment se va face un program educaţional astfel încât copiii şi personalul din învăţământ să aibă o anumită programă şi lucrurile acestea să fie învăţate încă de pe băncile şcolii, de pildă cum ar fi în Şcoala Altfel, în aceasta se face orice altceva numai stil de viaţă sănătos nu”, subliniază medicul.
Copii obezi de la vârste fragede într-o ţară în care educaţia pentru sănătate se face foarte puţin. România, una dintre ţările în care procentul celor care fac activitate fizică este foarte scăzut.
„Din păcate, părinţii, şi ăsta este lucrul pe care îl constatăm de foarte mulţi ani, 15, 25 de ani, practic educaţia s-a prăbuşit continuu, practic aceşti părinţi sunt tinerii din anii 90, ei nu au învăţat ceea ce înseamnă stil de viaţă sănătos, în toată nebunia şi agitaţia care a fost în toţi aceşti ani de zile, şi practic fără niciun fel de program de prevenţie a bolilor cardiovasculare, chiar părinţii copiilor obezi sunt obezi de la vârste diferite, 25, 30 de ani şi lucrul acesta se vede foarte bine, populaţia României face parte dintre ţările care au cea mai mică rată de activitate fizică, peste 56% din populaţie este sedentară.
Au dispărut şcolile sportive, nu se mai face sport la şcoală aşa cum se făcea pe vremuri, aveam două ore de sport pe săptămână, părinţii au învăţat că mai degrabă să-şi scutească copiii de sport ca să facă meditaţie la cine ştie ce materie, deci lucrurile s-au răsturnat complet, uitându-se faptul că, în primul rând, copilul, ca să fie performant, trebuie să fie sănătos, iar ca să fie sănătos, el trebuie să înveţe stil de viaţă sănătos încă din primele clase. Toată cheia este în mintea mea în educaţie, iar această educaţie nu se poate face pe insule, pe diverse grupuri mici populaţionale, aşa cum poate să facă o fundaţie sau un ONG, trebuie un program integrat, în care trebuie să fie acest triunghi, specialiştii în Medicină şi prevenţie, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei”, a explicat pentru News.ro Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiologie şi medicină internă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
