Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone, spune Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România, care afirmă că nu mai puţin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021. Actorii economici precum restaurantele, lanţurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forţaţi să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricţionate”, a declarat Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România, într-un comunicat.

Acesta vorbeşte de problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populaţie.

”Cantitatea de plastic 'depozitată' în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucăţele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populaţie. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă şi în alte alimente”, mai spune el.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul.

”Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană”, afirmă Adrian Teampău.

În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu impact important asupra consumului şi comercializării de produse din plastic.

Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă

Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

”Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ţinând cont de acest aspect, dar şi de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic”, spune reprezentantul Deloitte România.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligaţii de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiţi să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET şi reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip.

În acelaşi timp, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET şi, până în 2030, o reciclare de minimum 30%.

Extinderea responsabilităţilor de colectare şi reciclare

O altă prevedere vizează extinderea responsabilităţilor de colectare şi reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică folosinţă stabilit în Germania care doreşte să comercializeze respectivele produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate.

”În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german şi o organizaţie care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP)”, mai spune el.

Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European.

”Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autorităţile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic şi înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile. În aceeaşi ordine de idei, este îmbucurătoare tendinţa lanţurilor de magazine şi a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile”, adaugă reprezentantul Deloitte România.

El consideră că este clară intenţia de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendinţă ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial.

”Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educaţii civice. Nu este cazul să ţintim din start să ajungem la nivelul ţărilor dezvoltate unde există oraşe cu zero deşeuri, pentru că populaţia colectează selectiv şi deşeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deşeurile în coşul de gunoi”, subliniază el.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.