Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical solicită retragerea unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Muncii, susţinând că acesta are exprimări ambigue şi prevede măsuri pentru toate companiile, indiferent dacă au nevoie sau nu de sprijin. Ei susţin că proiectul ar institui un ”mecanism complet debalansat şi inechitabil - angajatorul dispune, iar statul şi salariatii decontează: salariatul pierde din venituri, bugetul public decontează parţial pierderea veniturilor pentru salariaţi. Angajatorii – 0 asumare!”. BNS menţionează că, în caz contrar, sindicaliştii vor organiza proteste în stradă.
Potrivit reprezentanţilor Blocului Naţional Sindical (BNS), companiile nu pot interveni unilateral în reducerea timpului de lucru fără a afecta echilibrul între obligaţia angajatului de a presta muncă în mod productiv şi obligaţia angajatorului de a remunera forţa de muncă conform angajamentelor contractuale semnate.
”Sub stindardul preluării unor mecanisme practicate cu succes în statele membre UE mediul de afaceri propune, iar Guvernul României aprobă pervetirea unor astfel de mecanisme în condiţii de liberalism extrem. Indiferent că vorbim de mecanismul german (kurzarbeit) ce se doreşte a fi importat în România, indiferent că discutăm de accesul la finanţare prin instrumentul european SURE, toate acestea instituie la nivel de principiu mecanisme de decizie bazate pe relaţii de parteneriat – angajator si angajaţi prin reprezentanţii lor”, afirmă aceştia, într-un comunicat de presă transmis luni.
Ei menţionează că, vineri, Ministerul Muncii a transmis un proiect pentru modificarea Codului Muncii, dar proiectul conţine exprimări ambigue, ”acordând la gramadă” drepturi companiilor, fără niciun fel de ţintire a unor categorii de beneficiari sau activităţi şi aplicând ”de-a valma” măsurile, indiferent că aceste companii au nevoie sau nu de sprijin.
Reprezentanţii BNS menţionează că, între problemele sesizate în acest text de proiect de ordonanţă de urgenţă, se numără aceea că proiectul reglementează introducerea unui ”mecanism complet debalansat şi inechitabil - angajatorul dispune iar statul şi salariatii decontează: salariatul pierde din venituri, bugetul public decontează parţial pierderea veniturilor pentru salariaţi. Angajatorii – 0 asumare!”.
”Mecanismul nu instituie niciun fel de conditionalităţi de acces pentru angajatori – si de aceasta data, pentru a mulţumi mediul de afaceri aplicabilitatea este universală, indiferent dacă activitatea angajatorilor în cauză a fost sau nu afectată de situaţia de urgenţă / starea de alertă. În fapt: Nu există o limită de timp în care angajatorii pot aplica aceste măsuri, Nu există obligaţia de a păstra locurile de muncă respective după închiderea finanţării publice; Nu există obligativitatea de a institui aceste mecanism împreună cu reprezentanţii lucrătorilor”, susţin sindicaliştii.
Potrivit acestora, conform textului de OUG angajatorii vor putea comunica angajaţilor schimbări în programul de lucru de pe pe o zi pe alta.
”Angajatorii pot uza de aceste noi prevederi oricând vor dori, în perioada stării de urgenţă / alertă sau orice altă situaţie excepţională stabilită prin lege, indiferent că vorbim de stare de alertă la nivelul unei comune sau la nivelul întregii ţări. Nu se specifică în mod concret care este durata de aplicare şi nici un număr maxim de luni în care angajatorii pot aplica acest mecanism, nu este clar dacă dispoziţia angajatorilor încetează o dată cu încetarea stării de urgenţă”, spun reprezentanţii BNS.
Ei adaugă că nota de fundamentare a proiectului nu conţine niciun fel de evaluare a impactului financiar.
”Unul din obiectivele susţinute prin acest proiect de act normativ este acela de a preveni concedierile şi respectiv de a preveni creşterea şomajului– însă în fapt putem vorbi doar de o amânare a inevitabilului. După utilizarea resurselor publice şi îndatorarea excesivă a României, cel mai probabil aceste locuri de muncă se vor pierde, aşa cum s-au pierdut peste un sfert de million de locuri de muncă în perioada stării de alertă. Singurii câstigători în acest sunt caz sunt angajatorii!”, spun sindicaliştii.
Ei mai spun că nu se specifică în mod oficial sursa de finanţare pentru această prevedere.
”Întrebaţi fiind de unde vor finanţa această măsura reprezentanţii Ministerului Muncii au menţionat utilizarea fondului SURE – însă aceste resurse sunt disponibile statului român sub formă de împrumut, ceea ce ar trebui să crească în mod exponenţial atenţia şi grija în utilizare. Mai mult, România nu înţelege nici măcar sa preia în acest text de OUG principii dezbătute şi acceptate la nivel european, ca de exemplu faptul că acele companii ce vor beneficia de finanţări din programul SURE nu vor putea să distribuie dividende sau să aibă sediul în paradisuri fiscale. Pentru o contribuţie platită la fondul de şomaj de doar 0,45% aplicată fondului de salarii (după subminarea mecanismului de finanţare a sistemului de securitate sociala promovată în 2017 şi aplicabilă din 2018) angajatorii au pretenţia de a primi beneficii consistente pe durată nedeterminată. România se împrumută pentru a sprijini angajatorii într-un mod mai consistent chiar decât cel aplicat în Germania şi invocat ca exemplu”, arată BNS.
Potrivit sursei citate, mecanismul încurajează un comportament abuziv din partea angajatorilor.
”Viteza cu care angajatorul dispune va face imposibilă misiunea inspectorilor de muncă de a verifica respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte timpul de muncă şi programul de lucru. Vom fi din nou martori, de data aceasta pe perioadă nedeterminată a unor comportamente abuzive precum cele întâlnite în starea de urgenţă (ex. angajaţi în somaj tehnic, platiţi din bani publici şi aflaţi la muncă sau lucrând în regim de telemuncă)!”, spun sindicaliştii.
Ei susţin că există o inflaţie de reglementări şi implicit de măsuri de sprijin, iar în situaţia adoptării acestui act normativ vor funcţiona în România trei modele de sprijin pentru angajatori, ”toate facute declarativ în sprijinul angajaţilor, dar în fapt dedicate mediului de afaceri (OUG 30/2020; OUG 92/2020 şi acest proiect)”.
”România nu mai are niciun fel de standarde în ceea ce priveşte protecţia lucrătorilor! Se foloseşte orice ocazie pentru a sprijini mediul de afaceri să dispună în mod excesiv de lucrători! Este un mod în care altcineva trebuie să plătească pentru deciziile angajatorilor– angajaţii şi generaţiile următoare de lucrători, având în vedere că pentru finanţarea acestui program România se împrumută! Cerem retragerea proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Muncii şi înlocuirea acestuia cu un alt proiect elaborat în spiritul principiilor şi standardelor europene. În situaţia în care Guvernul nu va retrage acest proiect BNS va organiza acţiuni de protest! Ne vedem în stradă!”, scrie în finalul comunicatului BNS.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
