Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are în acest an un buget cu 85 la sută mai mare decât în 2017, respectiv 12,58 de milioane de lei, din care 1,57 de milioane de lei au fost alocaţi proiectelor din domeniul educaţiei. Potrivit ministrului Natalia Intotero care şi-a prezentat luni bilanţul la şase luni de mandat, suma este folosită pentru proiectele asociaţiilor şi organizaţiile românilor din diaspora, precum funcţionarea claselor pilot în limba română în Bulgaria, dezvoltarea programului de limba română „100 decopii, 100 de cărţi, 100 de ani de la Marea Unire” din Canada, constând în cursuri de limba română, înfiinţarea unor şcoli româneşti în diverse ţări, Cipru, Germania, Grecia, Italia sau Marea Britanie, sau pentru realizarea unui ghid electronic de exprimare corectă în limba română. Un proiect important ce ar putea fi realizat anul acesta este înfiinţarea unui Muzeu al Românilor de Pretutindeni, reprezentanţii ministerului fiind în căutarea unui sediu potrivit în Bucureşti.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, a prezentat luni bilanţul la şase luni de mandat. Potrivit acesteia, bugetul ministerului a fost în acest an mai mare cu 85 la sută faţă de anul trecut, respectiv 12,58 de milioane de lei.
Astfel, pentru Centenar fost alocaţi 1,05 milioane de lei, printre proiectele ce au fost realizate sau sunt în curs de realizare de către minister numărându-se cele 100 de biblioteci din diaspora, programul de tabere „ARC 2018”, proiectul „Descoperă şi cunoaşte România” şi distribuirea de mărţişoare pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor. În ceea ce priveşte proiectele asociaţiilor românilor din diaspora, printre acestea se numără şcoala de vară de la Rignano Flaminio, Italia – Centenarul Marii Uniri prin ochii copiilor (buget de 50.000 de lei), Festivalul fanfarelor populare din Banat „Hora Unirii”, din Serbia (buget de 26.720 de lei), o expoziţie de costume populare din SUA (buget de 60.000 de lei) şi o conferinţă din Spania – „Scriitori despre România” (buget de 15.802 lei).
În ceea ce priveşte educaţia, au fost alocaţi 1.57 de milioane de lei. Ministerul a distribuit în acest an 500 de ghiozdane şi rechizite şcolare, 3.200 de volume în limba română în Republica Moldova, a acordat 1.000 de burse copiilor de clasa I români din Ucraina, iar în colaborare cu Ministerul Educaţiei sunt puse la dispoziţie stagii de perfecţionare pentru profesorii din Ucraina.
Printre proiectele asociaţiilor şi organizaţiile românilor din diaspora în domeniul educaţiei se numără funcţionarea claselor pilot în limba română în Bulgaria, dezvoltarea programului de limba română „100 decopii, 100 de cărţi, 100 de ani de la Marea Unire” din Canada, constând în cursuri de limba română, înfiinţarea unor şcoli româneşti în diverse ţări, Cipru, Germania, Grecia, Italia sau Marea Britanie, sau pentru realizarea unui ghid electronic de exprimare corectă în limba română.
În ceea ce priveşte cultura, au fost alocaţi 982.794 de lei pentru 28 de proiecte aprobate ale asociaţiilor românilor de pretutindeni.
Un proiect ce ar putea fi realizat în acest an este înfiinţarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.
„Am încercat, alături de echipa mea, de colegii din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, să identificăm cea mai bună locaţie pentru ca acest muzeu să fie viabil. Dar până în momentul de faţă vreau să vă aduc la cunoştinţă că am încheiat şi parteneriate cu diferite instituţii care să vină în sprijinul realizării acestui muzeu, instituţii de specialitate, bineînţeles şi cu sprijinul comunităţilor din afara graniţelor”, a precizat ministrul.
Potrivit reprezentanţilor ministerului, s-a dorit iniţial ca acest muzeu să fie amenajat în Parlament, însă acest lucru nu a fost posibil, astfel că se caută un alt sediu potrivit în colaborare cu Primăria Capitalei. Odată cu amenjarea fizică a muzeului, va fi realizat şi un muzeu virtual.
Natalia Intotero a enumerat şi deplasările făcute de delrgaţiile ministerului în zonele de peste graniţă în care românii au avut probleme, precum explozia din Cehia în care au murit cinci români sau o comunitate de aproximativ 400 de români din Germania care lucrau în condiţii improprii.
„Am fost în zona Bari, Italia, pentru a discuta cu reprezentanţi ai autorităţilor şi ai centrelor de asistenţă socială, unde avem mai mulţi minori instituţionalizaţi, dar şi pe Cristina, românca ce a fost sechestrată 10 ani şi ne-am asigurat că că beneficiază de toate condiţiile decente, atât ea cât şi copiii acesteia”, a explicat ministrul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
