Barometrul INSCOP Research: Românii au opinii împărţite în ceea ce priveşte pregătirea unităţilor de învăţământ pentru începerea noului an şcolar şi susţin introducerea uniformelor, a monitorizării audio-video şi a testelor antidrog în şcoli

Potrivit BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediţia a XIV-a, realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, românii au opinii împărţite în ceea ce priveşte pregătirea unităţilor de învăţământ pentru începerea noului an şcolar, vor introducerea uniformelor, a monitorizării audio-video şi a testelor antidrog. Astfel, 45.3% dintre participanţii la sondaj consideră că şcolile din România sunt foarte bine şi destul de bine pregătite pentru începerea noului an şcolar, în timp ce 45.5% apreciază că unităţile de învăţământ sunt destul de slab sau foarte slab pregătite. 77% dintre cei chestionaţi consideră că uniforma şcolară obligatorie ar reduce discriminarea dintre elevi în foarte mare sau destul de mare măsură, iar 20.6% îşi exprimă dezacordul faţă de această măsură. 83.4% dintre respondenţi sunt de acord în foarte mare şi destul de mare măsură cu introducerea testării antidrog în rândul elevilor cu vârsta de peste 14 ani

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediţia a XIV-a, realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, românii au opinii împărţite în ceea ce priveşte pregătirea unităţilor de învăţământ pentru începerea noului an şcolar, vor introducerea uniformelor, a monitorizării audio-video şi a testelor antidrog.

Nivelul de pregătire al şcolilor

45.3% dintre participanţii la sondaj consideră că şcolile din România sunt foarte bine şi destul de bine pregătite pentru începerea noului an şcolar (8% foarte bine pregătite şi 37.3% destul de bine pregătite), în timp ce 45.5% apreciază că unităţile de învăţământ sunt destul de slab sau foarte slab pregătite (25.4% destul de slab pregătite şi 20.1% foarte slab pregătite). 8.5% nu ştiu / nu pot aprecia şi 0.7% nu răspund.

Cred că şcolile din România sunt bine pregătite pentru începerea noului an şcolar într-o proporţie mai ridicată decât restul populaţiei, votanţii PSD şi AUR, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, locuitorii din urbanul mare şi angajaţii la stat.

De asemenea, sunt de părere că şcolile sunt slab pregătite pentru începerea noului an şcolar într-un procent peste media eşantionului, votanţii USR, tinerii între 18 şi 29 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic, angajaţii la privat.

Uniforma şcolară

77% dintre cei chestionaţi consideră că uniforma şcolară obligatorie ar reduce discriminarea dintre elevi în foarte mare sau destul de mare măsură (52.9% în foarte mare măsură şi 24.1% în destul de mare măsură). În schimb, 20.6% îşi exprimă dezacordul faţă de această măsură (8.1% sunt de acord în destul de mică măsură şi 12.5% în foarte mică măsură/deloc). Non-răspunsurile însumează 2.4%.

Apreciază că uniforma obligatorie ar diminua discriminarea într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei: votanţii PSD şi AUR, femeile, persoanele cu vârsta de 60 de ani şi peste, cei cu educaţie primară şi angajaţii la stat.

Persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu nivel de educaţie primară sau medie, locuitorii din urbanul mare şi angajaţii la stat sunt de părere într-o proporţie mai mare decât media că uniforma şcolară nu ar reduce discriminarea.

Introducerea testării antidrog

83.4% dintre respondenţi sunt de acord în foarte mare şi destul de mare măsură cu introducerea testării antidrog în rândul elevilor cu vârsta de peste 14 ani (60.8% în foarte mare măsură şi 22.6% în destul de mare măsură). La polul opus, 15.2% îşi exprimă dezacordul faţă de o astfel de măsură (5% sunt de acord în destul de mică măsură şi 10.2% în foarte mică măsură/deloc). Ponderea celor care nu ştiu sau nu răspund este de 1.4%.

Sunt de acord cu introducerea testării antidrog în şcoli într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei: votanţii AUR, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educaţie medie, utilizatorii de TikTok şi angajaţii la stat.

Votanţii USR, tinerii între 18 şi 29 de ani, persoanele cu studii superioare şi locuitorii din Bucureşti îşi exprimă dezacordul faţă de testarea antidrog a elevilor peste 14 ani într-o proporţie mai mare decât media.

Monitorizarea audio-video

74.5% dintre cei intervievaţi sunt de acord în foarte mare şi destul de mare măsură ca sălile de clasă să fie monitorizate audio-video în permanenţă (51% în foarte mare măsură şi 23.5% în destul de mare măsură). În schimb, 22.8% sunt de acord în destul de mică sau foarte mică măsură/deloc cu această măsură (7.5% în destul de mică măsură şi 15.3% în foarte mică măsură/deloc). Non-răspunsurile reprezintă 2.7%.

Susţin monitorizarea audio-video permanentă în sălile de clasă într-un procent mai mare ca media: votanţii PSD şi AUR, femeile, persoanele cu vârsta de 60 de ani şi peste, cei cu educaţie primară sau medie, locuitorii din mediul rural şi utilizatorii TikTok.

Votanţii USR, tinerii între 18 şi 29 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, locuitorii din mediul urban cu peste 90.000 de locuitori, utilizatorii de Instagram şi angajaţii la privat resping măsura într-o proporţie mai ridicată decât restul populaţiei.

Remus Ştefureac, director INSCOP Research, afirmă că datele indică o societate puternic divizată în ceea ce priveşte capacitatea sistemului de educaţie de a pregăti corespunzător, dar foarte hotărâtă atunci când vine vorba despre introducerea unor reguli mai ferme în şcoli.

”Susţinerea ridicată pentru testarea antidrog şi monitorizarea audio-video sugerează că, în percepţia publică, siguranţa copiilor tinde să prevaleze asupra preocupărilor privind autonomia individuală sau protejarea vieţii private. Este un semnal relevant despre nivelul de îngrijorare socială asociat mediului şcolar şi despre aşteptarea ca instituţiile să intervină mai ferm pentru prevenirea riscurilor. Uniforma şcolară pare să fie privită mai puţin ca un instrument de disciplină şi mai mult ca un mecanism de diminuare a diferenţelor sociale vizibile dintre copii. Susţinerea sa consistentă indică o sensibilitate publică foarte ridicată faţă de inegalităţile care se manifestă în interiorul şcolii. Dincolo de reducerea discriminării, rezultatul poate indica şi o nevoie mai generală de ordine, predictibilitate şi repere comune în spaţiul şcolar”, arată directorul INSCOP Research.

Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de ştiri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research îşi propune să aducă în atenţia publică teme de interes pentru a stimula conversaţii naţionale despre subiecte diverse şi politici publice esenţiale pentru prezentul şi viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire şi instituţii academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democraţiei prin utilizarea de instrumente ştiinţifice şi credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetăţenilor, arată INSCOP Research.