Utilizarea barocamerelor pentru tratarea pacienţilor cu Covid este încă dezbătută în lumea medicală românească şi, dincolo de discuţiile pur ştiinţifice, intervin şi cele administrative - utilizarea barocamerelor deţinute de stat, decontarea de către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a tratamentelor care deja sunt aplicate în clinici private. Medicul Raed Arafat a explicat pentru News.ro de ce nu se pot folosi pentru pacienţii cu Covid cele patru barocamere mobile cumpărate de statul român prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, după incendiul de la Colectiv. La rândul său, medicul Laurenţiu Beluşică, managerul spitalului din Găeşti. convins că ar putea salva mulţi bolnavi, a cerut recent DSU un astfel de dispozitiv pentru a putea trata cu ajutorul lui pacienţii cu COVID-19 care suferă de hipoxie în diferite faze ale bolii, însă nu a primit unul. Povestea de succes a utilizării barocamerelor pentru tratarea pacienţilor cu COVID sau post-COVID vine de la medicul specialist în medicină hiperbară Bogdan Cristian Ion, care afirmă că a tratat numeroase astfel de cazuri şi că pacienţi în stadii grave nu au mai ajuns la ATI. ”Terapia hiperbară este o terapie care se desfăşoară în privat, este o terapie scumpă”, admite medicul, subliniind că deja a făcut demersuri pentru decontarea acestor tratamente, nu are încă un răspuns.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
"În primul rând, folosirea barocamerei la pacienţii cu COVID a fost discutată în mai multe zone, inclusiv cu colegi din afară, în faza acută cel puţin nu ştiu să fie folosită undeva. Am avut o discuţie inclusiv cu colegi din Italia, care ştiţi prin ce au trecut şi au foarte multe barocamere, era o videoconferinţă cu expertul din Italia şi care a zis că nu îl folosesc în situaţii de pacienţi acuţi. Medicul de la Găeşti ştiu că a insistat să i se trimită, dar pentru pacienţii critici, gândiţi-vă că intrarea în camera hiperbară cu echipamente de ventilaţie, cu echipament de ventilaţie pe oxigen la o cantitate mare, toate astea sunt riscuri. Camerele noastre funcţionează pe principiul creării prin aer comprimat, nu prin oxigen, oxigenul se dă doar pe mască, în secunda în care dai oxigen în cantităţi foarte mari, 10, 15, 20 de litri pe minut, atmosfera din camera hiperbară devine periculoasă", explică medicul Raed Arafat. 
 
De ce nu sunt folosite acum barocamerele cumpărate după incendiul de la Colectiv? 
Dr. Arafat: FIrma ne-a cerut o sumă imensă pentru a pregăti 18 medici 
 
"Când s-a făcut caietul de sarcini, în el s-a trecut instruirea celor care le vor opera pe linie tehnică, pentru partea medicală firma ne-a cerut o sumă imensă pentru a pregăti 18 medici, o sumă de aproape un sfert de milion de euro, la un curs de 2-3 săptămâni, motiv pentru care noi de acum doi ani  am apelat la marina italiană ca să ne sprijine şi au promis că ne sprijină şi am avut o vizită de la ei pentru instruirea medicilor care vor lucra cu pacienţi critici în interior, intubaţi, ventilaţi, în situaţia în care au nevoie de această cameră ca şi o soluţie salvatoare de viaţă, dar venind pandemia având Italia problemele pe care le-a avut , nu s-a putut realiza cursul anul trecut, s-a reluat legătura şi în acest an se va realiza cursul. Aceste camere nu pot fi trimise la oricine care spune ”Eu ştiu să o folosesc”, este o industrie întreagă, este o chestie foarte complexă, trebuie pregătire specifică,avem pregătiţi pompierii care le operează tehnic, trebuie să pregătim şi personalul medical , anul ăsta sper că se va face pregătirea", a adăugat şeful DSU. 
 
Pentru ce sunt folosite acum camerele mobile pentru tratamente hiperbarice aflate în posesia statului? 
 
"Camerele mobile sunt luate pentru situaţii de urgenţă, pentru deplasarea lor în cazul în care un pacient este într-o stare critică şi are nevoie imediat de susţinere prin camera hiperbară, pe o durată limitată, sau, în situaţia scafandrilor, încă un motiv de ce le-am luat, la pompieri, pentru că avem scafandri peste tot şi se sufundă la adâncimi care necesită să fie şi camera hiperbară în zonă", a precizat Raed Arafat pentru News.ro  
 
Ar putea fi folosite pe viitor barocamerele pentru tratamentul pacienţílor cu COVID-19? 
 
"Depinde de indicaţiile medicale clare şi pentru categorii de pacienţi cu COVID, aici nu mai pot să vin eu cu o expertiză, aici trebuie să vedem ce spune ştiinţa pe plan internaţional, ce spun colEgii din Statele Unite, din alte ţări, şi o să cerem mai multe date colegilor noştri care se ocupă de pacienţii critici, să vedem ce spun şi dacă există într-adevăr un beneficiu de lungă durată, e clar că un beneficiu de scurtă durată poate să existe"", spune dr. Arafat. 
 
Dacă avem, de exemplu, mâine un nou Colectiv, aceste patru barocamere  pot fi folosite? 
 
 "Am nevoie să instruiesc medicii, sunt discuţii cu marina italiană pentru instruirea lor, pentru că au o experienţă foarte mare cu pacienţii critici şi acordă sprijin pentru îngrijirea pacienţilor critici şi  vor fi instruiţi medicii, va dura câteva săptămâni instruirea lor din momentul în care îi primesc, şi după aceea o să începem să le folosim pe indicaţiile pe care le vom stabili cu colegii care vor fi instruiţi", spune dr. Arafat. 
 
Dr. Laurenţiu Beluşică, medicul care a cerut statului o barocameră pentru pacienţii cu COVID-19: Am fi putut salva foarte mulţi bolnavi, pe mulţi i-am pierdut prin hipoxie 
 
 
"Cu siguranţă am fi putut salva foarte mulţi bolnavi, pentru că pe foarte mulţi bolnavi i-am pierdut în hipoxie, adică nu le ajungea oxigenul pe care îl primeau din sursa de perete sau din tub chiar.  Am fi putut să facem acest tratament gratuit, nu percepeam bani pentru aceşti pacienţi, puteam să primim pacienţi şi din alte judeţe, pacientul poate să vină cu maşină personală sau salvarea, este băgat în camera hiperbară, face şedinţa şi pleacă acasă după patru ore, ar fi fost multe avantaje.  În România există specialişti, nu au practică, există această specialitate ca şi o competenţă, bine ar fi ca această competenţă să devină specialitate, adică să o înveţi 4-5 ani ca orice rezident, eu am această competenţă, am făcut-o la Spitalul Militar din Bucureşti, şi cu practică la Centrul de Scafandri la Constanţa, şi am această competenţă, pot să consult, pot să recomand tratamentul hiperbar, dar această cameră, pe lângă medic de specialitate, are nevoie şi de un operator, dar din câte ştiu aceste barocamere au fiecare operatorul ei. 30 de pacienţi pe zi puteau beneficia de oxigen în condiţii de siguranţă, adică nu mai oxigenăm camerele şi nu mai creştem concentraţia de oxigen în camere, că aţi văzut ce necazuri pot să dea aceste lucruri", a explicat pentru News.ro medicul Laureníu Beluşică, managerul spitalului din Găeşti. 
 
Medicul specialist în medicină hiperbară Bogdan Cristian Ion tratează la un spital privat în Târgu Mureş, dar şi într-o clinică la Constanţa -  cu ajutorul terapiei hiperbare -  pacienţi cu COVID-19, atât în faza acută a bolii, cât şi pentru recuperarea pulmonară de după boală, în cazul celor care rămân cu sechele. 
 
FOTO: Facebook / Bogdan Cristian Ion
FOTO: Facebook / Bogdan Cristian Ion
 
 
Ovidiu Costea, pacient cu Covid tratat cu terapia hiperbară: M-am simţit tot mai bine 
 
"Am zis că oricum nu am alta variantă de reabiliatare si de refacere sistemului pulmonar. Aşa de obosit şi de dărâmat eram de la boală şi probabil ca si terapia avea efectul acesta, dar din a doua săptamână deja am inceput sa ma simt bine si tot mai bine", a explicat pentru News.ro Ovidiu Costea, unul dintre pacienţii care s-a tratat în sistem privat cu terapia hiperbară.  
 
"Aplicarea oxigenului în cazul terapiei hiperbare se face sub presiune, dar nu sub presiunea oxigenului, ci într-o cameră presurizată, este o terapie care se desfăşoară într-o barocameră. E un fel de submarin, numai că nu ne băgăm noi cu submarinul sub apă, ci acest submarin îl presurizăm la presiuni mari, vorbim de presiuni mari, în covid funcţionează presiunile mari, de 20 de metri, nu foarte simplu de atins. Ca şi într-o secţie de ATI, numai că, în loc să fie într-o secţie de ATI, oxigenul se administrează sub o presiune foarte mare, care măreşte foarte mult difuzabilitatea moleculei de oxigen şi penetrabilitatea lui. Oxigeno terapia hiperbară este o soluţie mult performantă peste ventilaţia mecanică sau peste ventilaţia non invazivă, de a penetra această membrană fără a traumatiza plămânul, ea se face sub presiune, dar plămânul nu  e sub presiune", a explicat pentru News.ro medicul Bogdan Ion. 
 
Dr. Bogdan Ion: Oxigenoterapia hiperbară nu este ceva exotic în România 
 
„Oxigenoterapia hiperbară nu este ceva exotic în România, cumva ea a dispărut la stat, deşi ea a existat la stat pe vremea comunismului. Oxigenoterapia hiperbară, ca şi ECMO, ca şi ventilaţia non invazivă, ca şi intubarea, ca şi narina, ca şi masca, sunt instrumente în mâna anestezistului. În momentul în care lucrezi într-un spital din România, în care, pe de o parte, nici nu ai această posibilitate, pe de alta nici nu ai învăţat de această posibilitate, ceea ce este trist, faptul că medicii români într-un procent destul de important nu sunt informaţi de posibilităţile terapeutice, care există, nu contează că există în privat sau în străinătate  ele există, în cazul de faţă, spune medicul. 
 
În ce fază a bolii COVID aplică medicul Bogdan Ion terapia hiperbară? 
  
"Vorbim de acut, de pacientul în primele zile de desaturare, cei care sunt la a patra, cincea, saptea, a opta zi de la viroză care pot face aceste desaturări , hiperbara constituie o opţiune, ca şi oxigeno terapia pe mască, ca orice formă de oxigeno terapie. Este o opţiune legală, normală, acoperită de protocoale, nu trebuie să-ţi spună OMS-ul aplică hiperbara, pentru că, orice anestezist, în momentul în care un pacient are o saturaţie de 90, trebuie să-i dea oxigen, cum i-l dai? Cum vrei tu, eşti stăpân pe tarlaua ta, poţi să-i dai oxigen normobar, poţi să-i dai oxigen pe mască, poţi să-i dai oxigen intubat sau poţi să-i dai oxigen în terapie hiperbară”,afirmă medicul.
 
FOTO - Facebook / Bpgdan Cristian Ion
FOTO - Facebook / Bpgdan Cristian Ion
 
Terapie hiperbară şi pentru cei care au leziuni pulmonare în urma infecţiei COVID 19
 
"Leziunea pUlmonară este deja un fel de  etapa a doua, pacientul a scăpat cumva, fie că i-ai dat oxigen hiperbar sau normobar, sau că l-ai intubat, pacientul a supravieţuit, în urma hipoxiei, este normal, dacă vă strângeţi o mână şi o ţineţi aşa, efectiv o să vedeţi că trei degete se înnegresc şi s-ar putea să se necrozeze. În această situaţie, din cauza hipoxiei, vorbim de o necroză tisulară la nivelul plămânului sau la nivelul altor organe. Majoritatea pacienţilor sunt cu sechele pulmonare, nu toţi, unii au şi sechele neurologice, dar toţi au ceva în comun: din cauza hipoxiei apar leziuni ischemice, apărând leziuni ischemice, trebuie să te gândeşti cum tratezi, deci nu mai este o poveste a Covidului, a OMS-ului, a Ministerului Sănătăţii. Terapia hiperbară constituie o soluţie aprobată de forurile în vigoare pentru leziunile ischemice.
 
E mai puţin important că avem"o leziune pulmonară pentru cei cu arsuri, cum au fost cei de la Colectiv, sau din cauza unui virus", spune specialistul. 
 
Această metodă previne cazurile grave, care intră în ATI?
 
"Desigur, când  vorbim de acut trebuie să distingem două etape importante. Etapa acută de desaturare, de hipoxie, de stare de rău, şi aici terapia hiperbară poate fi o opţiune de tratament alături de alte forme de oxigeno-terapii hiperbare, din păcate nu avem date statistice suficient de multe ca să spunem da, categorit, este the best of the best, cea mai bună, dar avem cazuri de pacieţi COVID pozitivi trataţi în primă instanţă cu terapie hiperbară, în momentul în care a desaturat, au fost toate excepţionale, niciunul nu a mai ajuns la ATI, nu a mai dezvoltat complicaţii, dar nu sunt cohorte de sute de cazuri să zici sută la sută aşa este, sau asta este soluţia, s-ar putea, dacă începem să o aplicăm pe zeci şi sute de cazuri acute, să constatăm că există o rată de succes de 70, 80 sau de 90 la sută , dar este foarte posibil ca această rată să fie cu mult peste oxigeno-terapia normobară", explică medicul specializat în terapie hiperbară. 
 
”Un plămân inflamat, un plămân cu o pneumonie, are o inflamaţie, o îngroşare a membranei, ceea ce permite o difuziune a gazelor mult mai grea. Cu cât este mai grea această difuziune, cu atât pacientul desaturează mai rău, ori oxigeno-terapia hiperbară este o soluţie mult performantă peste ventilaţia mecanică sau peste ventilaţia non invazivă de a penetra această membrană fără a traumatiza plămânul. Ea se face sub presiune, dar plămânul nu este sub presiune, pentru că nu este un pacient intubat, dacă suflăm cu putere în acel pacient traumatizăm membrana, pe când dacă eu, corpul îl supun unei presiuni mari şi îl aduc la presiuni mari, măresc dizolvabilitatea oxigenului fără să traumatizez membrana pulmonară care ea oricum este traumatizată de pneumonia în sine", a explicat pentru News.ro specialistul. 
 
Cât durează acest tip de terapie? 
 
"Dacă ajung rapid, în acut, lucrurile merg mult mai repede, ca orice leziune, este o leziune proaspătă, se dezinflamează mai uşor, predomină leziunea inflamatorie decât cea necrotică şi atunci merg mai repede. Dacă ajung la noi la o lună sau două, predomină leziunile necrotice, leziunile cu tendinţă fibrozantă, şi sigur că acestea sunt mai greu de tratat, şi atunci terapia poate durează mai mult, poate 15, 20 de zile, în funcţie de CT -ul pacientului pe care îl primim în terapie. Oxigeno-terapia hiperbară le dă un plus de energie, un booster, de simţit se simt, marea lor majoritate se simt bine, toţi renuţă relativ repede la oxigen, scopul nostru este însă să se simtă bine şi  să îmbunătăţim imaginea pe CT, şi să îmbunătăţim şi spirometriile, funcţiile pulmonare, aşa încât aceşti pacienţi să poată să-şi desfăşoare o viaţă nu normală, similară cu cea pe care au avut-o înainte de COVID.
 
Dacă vreţi, noi aplicăm terapia hiperbară într-un mod brutal, spartan, se face terapie hiperbară până este în stare să alerge trei etaje două trepte o dată, în momentul în care aleargă trei etaje, indiferent de la ce leziune am pleca, ne oprim câteva zile, facem CT, dacă nu mai vedem leziuni, ura şi la gară, că pacienţi sunt destui, dacă mai vedem leziuni îi mai facem o şedinţă, două, trei, până nu mai vedem leziuni şi cam aşa funcţionează la toţi", spune dr. Bogdan Cristian Ion.  
 
Terapia hiperbară, nedecontată de stat 
 
 "Noi suntem un centru privat, dar nesuportat de casa de asigurari, noi am depus cerere in septembrie, pentru ca suntem un spital omologat de terapie intensiva, la CNAS. În mod normal, când depui o cerere de contract cu casa, la CAS, ei trebuie să spună, laie, bălaie, da, nu, pleacă, du-te, nu ne interesează, într-o lună, noi am depus-o în septembrie, nu am primit nici până acum un răspuns. Terapia hiperbară este o terapie care se desfăşoară în privat, este o terapie scumpă, nu toţi oamenii şi-o permit, banii nu contează când îi ai, sunt o groază de oameni care nu-şi permit hiperbară. O singură şedinţă costă 400 de lei, o zi pe ATI poate să ajungă şi la 1500 de lei", spune medicul Bogdan Ion. 
 
Surse din cadrul CNAS au explicat pentru News.ro că terapia hiperbară nu se regăseşte în pachetul de servicii medicale de bază în acest moment şi că o comisie specială ar trebui să propună introducerea acestei terapii în pachet pentru ca aceasta să poată fi decontată de stat.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.