Mai multe instituţii ale statului au deschis, în ultimele zile, procese prin care solicită revizurirea sentinţei în urma căreia familia Colţeu a fost împroprietărită de Judecătoria Ineu, în 2006, cu peste 8.700 de hecare de păduri şi terenuri din satul Nadăş. Procesele au fost înaintate tot la Judecătoria Ineu, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că actele în baza cărora familia Colţeu a obţinut averea sunt false.
Direcţia Silvică Arad şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Tauţ au cerut instanţei să revizuiască sentinţa din 2006 prin care soţii Mihai Alexandru Colţeu şi Viorica Colţeu au fost împroprietăriţi cu aproape tot extravilanul satului Nadăş, adică 8.762 de hectare de păduri şi terenuri.
Cererile au fost depuse la Judecătoria Ineu, care, în 2006, le recunoştea soţilor Colţeu dreptul de proprietate.
”Prin aceste acţiuni în instanţă dorim repunerea în situaţia anterioară anului 2006, când Judecătoria Ineu a decis reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea familiei Colţeu”, a declarat, marţi, pentru News.ro, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Arad, Gelu Zdrenghea.
Conform sursei citate, pădurile din Nadăş nu mai sunt de câţiva ani în gestiunea Ocolului Silvic Privat Nadăş, deţinut de familia Colţeu, intrând sub paza Ocolului Silvic Beliu, după ce procurorii DNA au început ancheta ce viza felul în care s-a făcut retrocedarea.
În paralel cu aceste procese, un arădean revendică o clădire istorică obţinută de familia Colţeu tot în baza documentelor declarate false.
Adrian Boţco Vineşiu se prezentase în instanţă încă din 2002 cu un certificat de moştenitor potrivit căruia căruia ar fi avut dreptul să obţină un conac din centrul municipiului Arad, în care a funcţionat Direcţia Agricolă.
El obţinuse o intabulare provizorie printr-o decizie a Curţii de Apel Timişoara, în anul 2008, însă, în paralel, imobilul era revendicat şi de soţii Colţeu, cei care au câştigat, în 2013, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Luni, Adrian Boţco Vineşiu a deschis două acţiuni, una la Tribunalul Arad şi alta la Curtea de Apel Timişoara, urmărind să obţină clădirea, bazându-se pe faptul că documentele prin care au fost împroprietăriţi soţii Colţeu sunt false.
”Au trecut prea mulţi ani în care toţi cei păgubiţi s-au luptat să se afle adevărul. Eu de 15 ani lupt pentru a intra în posesia acestei clădiri la care am dreptul în baza unui certificat de moştenitor”, a declarat Adrian Boţco Vineşiu.
Fostul sediul al Direcţiei Agricole Arad este în stare avansată de degradare, fiind abandonat din 2008, când instituţia a fost nevoită să îl părăsească. Clădirea a fost construită în urmă cu aproximativ un secol, iar familia care a deţinut-o a emigrat în Israel şi a vândut-o în 1943, ulterior fiind naţionalizată.
În 2006, Judecătoria Ineu a admis o plângere a soţilor Viorica şi Mihai Colţeu prin care cereau anularea unor hotărâri din 2005 ale Comisiei judeţene şi Comisiei ocale Tauţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Astfel, s-a dispus reconstituirea în favoarea reclamanţilor a dreptului de proprietate în natură pentru suprafaţa totală de 8.762 hectare de teren şi pădure, împreună cu clădiri sau alte construcţii aflate pe acestea.
În 2009, soţii Colţeu au întabulat suprafaţa dobândită, care reprezintă aproape tot extravilanul Nadăşului, sat cu 1.200 de locuitori.
În 2014, în urma unor expertize grafologice realizate la cererea procurorilor DNA, s-a constatat că la baza retrocedării terenurilor au stat o serie de documente falsificate.
Ulterior, procurorii DNA Timişoara au făcut percheziţii la două cabinete notariale din Arad şi la ocolul silvic privat al familiei Colţeu.
DNA preciza că cercetările privesc un prejudiciu estimat la 21 de milioane de euro.
La începutul lunii iunie 2017, judecătorii ICCJ au decis să respingă contestaţiile formulate de membrii familiei Colţeu după ce magistraţii Curţii de Apel Timişoara au desfiinţat certificatul de moştenitor şi alte acte care au stat la baza retrocedării extravilanului satului Nadăş.
Instanţa a admis astfel solicitarea procurorilor DNA, care au constatat că certificatul de moştenitor fusese falsificat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
