Curtea Constituţională a decis, în şedinţa de luni, că testarea angajaţilor cu detectorul de minciuni este neconstituţională, întrucât încalcă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii. Restul legii criticate de AUR, SOS România şi POT este însă declarată constituţională, inclusiv testarea psihologică a angajaţilor şi folosirea de bodycam-uri.
CCR s-a pronunţat, în şedinţa de luni, cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice si pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art.I pct. 1-4, pct.7-25, ale art.II pct.1-5, ale art.III pct.1-10, ale art.IV-art.IX, ale art.XII pct.1-14, pct.16-51, ale art.XV pct.1 si 2, ale art.XVI-XX, ale art.XXI pct.1-4, art.XXII, ale art.XXIV pct. 1-3, ale art.XXlX pct. 1-52, ale art.XXXII, ale art.XXXIII si ale art.XXXVIII din lege.
Judecătorii au admis şi au declarat neconstituţionale doar prevederile referitoare la utilizarea testului poligraf.
”Curtea Constituţională:
- a admis obiecţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma „â«inclusiv pentru detecţia comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf» din cuprinsul articolelor XVII, XIX şi XX din legea criticată
şi
- a respins obiecţia cu privire la legea în ansamblu, precum şi cu privire la celelalte dispoziţii ale Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative criticată de Grupurile parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri, respectiv de senatori ai Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor”, a transmis CCR, într-un comunicat de presă.
Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra legii cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
”De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a reglementa o sferă extinsă de măsuri financiar-fiscale pentru eficientizarea utilizării resurselor publice. Prevederile legislative promovate constituie opţiuni de politică economică ale Parlamentului, care are o largă marjă de apreciere în alegerea soluţiilor optime pentru asigurarea coerenţei şi eficienţei circuitului economic, precum şi evitarea unor consecinţe negative referitoare la deficitul bugetului general consolidat. Totodată, Curtea a constatat că sintagma referitoare la testul poligraf încalcă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se mai arată în comunicat.
CCR a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituţie (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern şi se realizează atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.
”Reglementările astfel adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv adoptarea unor măsuri de redresare şi eficientizare a modului de utilizare al resurselor publice precum şi consolidarea capacităţii financiare a României pe termen lung. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern şi au avut în vedere evitarea consecinţelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat”, a mai transmis CCR.
Instituţia a precizat şi că Guvernul a solicitat avizul CES cu privire la forma iniţială a proiectului de lege şi nu există obligaţia legală şi constituţională cu privire la solicitarea unui nou aviz al CES în ipoteza în care Guvernul acceptă amendamentele senatorilor şi deputaţilor.
”Cu privire la sintagma «inclusiv pentru detecţia comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf» din cuprinsul articolelor XVII, XIX şi XX din legea criticată, Curtea a constatat că aceasta nu întruneşte standardul constituţional de claritate şi previzibilitate prevăzut de art.1 alin.(5) din Legea fundamentală”, a precizat Curtea.
Cu privire la celelalte critici de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că acestea pot fi grupate în două categorii:
- aspecte care vizează opţiuni de politică economică asupra cărora legiuitorul dispune de o marjă de apreciere largă, fără a încălca prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi (art.16), dreptul de proprietate privată (art.44), libertatea economică (art.45), aşezarea justă a sarcinilor fiscale (art.56) şi la obligaţiile statului în activitatea economică (art135), cum sunt: stabilirea criteriilor cu privire la utilizarea mijloacelor moderne de plată; impunerea generalizată a acestor mijloace de plată în circuitul economic; declararea inactivităţii şi dizolvarea forţată a persoanelor juridice; modificarea sistemului de eşalonare la plată; vânzarea la licitaţie publică a bunurilor sechestrate; obligaţia persoanelor juridice de a deschide un cont bancar în România; tratamentul juridic aplicat cererilor de modificare/menţinere a deciziei de înlesnire la plată aflate în curs; opozabilitatea cesiunii părţilor sociale în privinţa asociatului unei societăţi cu răspundere limitată care deţine controlul societăţii; constituirea şi menţinerea unei valori minime a capitalului social al societăţilor; deductibilitatea cheltuielilor pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România; obligaţia de a păstra în patrimoniu activele pentru o perioadă determinată; regimul de impozitare a veniturilor din închiriere, din cedarea folosinţei bunurilor; a veniturilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate; a câştigului din transferul de monedă virtuală; creşterea bazei de calcul pentru plata CASS pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente; stabilirea unor măsuri de creştere a impozitelor şi taxelor; indexarea impozitelor şi taxelor; majorarea cotei de impozitare pentru clădiri rezidenţiale şi autoturisme care depăşesc o anumită valoare; instituirea unei taxe pentru gestionarea fluxurilor extra-comunitare de bunuri sau întărirea disciplinei financiare a societăţilor;
- aspecte care vizează protecţia vieţii private (art.26 din Constituţie) fie a funcţionarilor publici, fie a persoanelor cu care acestea interacţionează în cadrul activităţii lor profesionale.
”Astfel, testarea psihologică a unor categorii de funcţionari publici nu le încalcă viaţa privată de vreme este o procedură realizată în cadrul unui raport de serviciu pentru îndeplinirea căruia funcţionarul public trebuie să fie apt, inclusiv din punct de vedere psihologic. De asemenea, utilizarea unor «body worn camera/bodycam» de către funcţionarii care interacţionează cu cetăţenii reprezintă concretizarea unor obligaţii pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent şi echilibrat, pentru garantarea securităţii juridice a cetăţeanului”, arată CCR.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Fiscală ”Solidaritatea”, Dorin Modure, a reacţionat pe Facebook, după decizia Curţii: ”No bun! S-a lămurit: testarea angajaţilor cu detectorul de minciuni este neconstituţională. Exact ce am spus şi noi, numai că cei care dau cu gemul în zacuscă şi cu mucii în fasole, nu au înţeles din prima. Noi tot am spus că sunt neprofesionişti, dar acum au ajuns să fie ridicoli. Să sperăm că nu o să ajungă la performanţa de a deveni penibili”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
