Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate faţă de acum 30 de ani şi divorţează mai greu, un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluţia din 1989, arată o analiză Frames.
În urmă cu 30 de ani, românii sărbătoreau în premieră, pe 14 februarie, Valentine’s Day, ziua îndrăgostiţilor. Statisticile oficiale, analizate de experţii de la compania de consultanţă Frames, arată că în 1990, tinerii erau mult mai decişi să îşi unească destinele decât în prezent. Bărbaţii se căsătoreau, în medie, la vârsta de 25 de ani, iar femeile, la 22 de ani. De atunci, vârsta medie a tinerilor aflaţi la prima căsătorie a crescut vertiginos, ajungând, în 2018, la 31,9 ani, în cazul bărbaţilor, şi la 28,7 ani, în cazul femeilor.
Analiza Frames arată şi că numărul căsătoriilor a scăzut vertiginos în ultimii 30 de ani. Dacă în 1990, la Oficiile de Stare Civilă erau înregistrate 192.652 de căsătorii, în 2018 numărul a scăzut cu aproximativ 50.000 (143.292).
Recordul negativ din punct de vedere al căsătoriilor a fost înregistrat în 2011, când Institutul Naţional de Statistică raporta un număr total de 105.599 de căsătorii.
Anii 2010, 2011 şi 2012 au fost marcaţi de criza economică. „Scăderea abruptă a numărului căsătoriilor este în strânsă legătură cu problemele financiare din acea perioadă, cu disponibilizările, cu tăierile de salarii, cu climatul de insecuritate socială’’, arată analiza Frames.
Odată cu ieşirea din criză, şi căsătoriile au revenit pe un trend pozitiv. În 2018, au fost înregistrate 143.292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul anterior.
Rata nupţialităţii a ajuns, astfel, la 6,5 căsătorii la 1.000 locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. În 1990, au fost înregistrate 8,3 căsătorii la 1.000 de locuitori.
CĂSĂTORIA, LA VÂRSTA MATURITĂŢII
„Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esenţial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranţă, de familie tradiţională, mai ales în mediul rural. În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane. Educaţia, influenţa mass-media & social media, emanciparea socială, aspiraţiile legate de carieră, opţiunile multiple de petrecerea timpului liber, conceptele de «întâlnire» şi de relaţie sentimentală se prezintă la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influenţat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relaţii de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor ţărilor occidentale’’, a transmis Adrian Negrescu, managerul Frames, într-un comunicat remis News.ro.
Vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, a fost de 33,8 ani, la bărbaţi, şi de 30,6 ani, la femei. În anul 1990, în mediul rural, femeile se căsătoreau, în medie, la vârsta de 21,3 ani, iar bărbaţii, la 24,8 ani.
Dincolo de condiţiile sociale, de mentalitate, amânarea căsătoriilor trebuie pusă în legătură directă cu situaţia economică a cuplului, mai arată analiza.
Potrivit datelor INS, în 2018, cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total) au avut loc între bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 de ani, urmate de grupa de vârstă 20-24 de ani (12,2%).
În anul 2018 au fost înregistrate, în total, 143.292 de căsătorii, cu 679 de căsătorii mai multe decât în anul anterior. Numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în Bucureşti (24.476 căsătorii), urmat de judeţele Iaşi (6.641), Suceava (5.179) şi Timiş (5.135), iar cel mai mic număr de căsătorii a fost înregistrat în judeţul Tulcea (1.087 căsătorii).
Cele mai ridicate rate de nupţialitate (număr de căsătorii la 1.000 de locuitori) au fost înregistrate în Bucureşti (11,5‰), Ilfov (7,7‰) şi judeţul Iaşi (7,0‰), iar cele mai mici rate de s-au înregistrat în judeţul Tulcea (4,6‰) şi în judeţul Vâlcea (3,4‰).
La nivel european, România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii ridicată, de 7,3‰, alături de Lituania (7,5‰), Cipru şi Letonia (6,8‰) şi Malta (6,3‰). Bulgaria (4,0‰) şi Ungaria (5,2‰) au rate de nupţialitate mai mici decât ale României.
DIVORŢURI MAI PUŢINE
Analiza Frames mai arată că numărul divorţurilor, în 2018, este la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani. Dacă în 1990 erau înregistrate 32.966 de divorţuri, iar în 2010 erau raportate 32.632, în 2018 numărul a scăzut la 30.857, mai puţine cu 290 divorţuri faţă de 2017.
Rata divorţialităţii a scăzut de la 1,42 divorţuri la 1.000 locuitori, în 1990, la 1,39 divorţuri la 1.000 locuitori, în anul 2018.
Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost, în 2018, de 43 ani, pentru bărbaţi, şi de 39,3 ani, pentru femei.
Statisticile oficiale arată că cel mai ridicat număr de divorţuri este înregistrat în mediul urban, dublu faţă de cel din mediul rural. Vârsta predilectă a celor care divorţează este de 40-44 ani, în rândul bărbaţilor (5.813 divorţuri/20,0% dintre divorţuri), şi de 30-34 ani, la femei (5.626 divorţuri/18,8% dintre divorţuri).
Datele Institutului Naţional de Statistică, prelucrate de Frames, arată şi că numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,4 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă.
După vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat a fost semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 1,4 ori, la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,8 ori, la grupa de vârstă 55-59 ani, şi de peste 1,9 ori, la persoanele de 55 de ani şi peste.
Din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2018, două treimi au fost cu „acordul părţilor”. În 47,3% dintre cazuri, vina a fost a ambilor soţi, 11,0% din vina soţului, 3,9% dintre cazuri din vina soţiei şi 37,8% din alte cauze.
Din punct de vedere regional, cele mai multe au fost înregistrate în Bucureşti, 2.888 cazuri de divorţ, reprezentând 9,4% din numărul total de divorţuri înregistrat, iar cel mai mic număr în judeţul Vâlcea (215 divorţuri).
La nivelul Uniunii Europene, România, cu o rată a divorţurilor de 1,5‰, se află la mijlocul clasamentului în care fruntaşe sunt Letonia şi Lituania (3,1‰) şi Danemarca (3,0‰). Cele mai mici rate de divorţialitate la nivel european au fost înregistrat în Malta (0,8 ‰) şi Grecia (1,0‰).
În prezent, viaţa de cuplu înseamnă pentru mulţi români, mai ales pentru cei din generaţiile tinere (20-40 ani) mai mult o relaţie bazată pe sentimente şi mai puţin pe acte.
„Sunt multe cupluri care trăiesc fără să aibă un certificat de căsătorie, dar acest lucru nu înseamnă că nu îşi doresc o viaţă împreună, că nu au planuri de viitor, că nu au încredere în sentimentele lor”, afirmă analiştii.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor statistice privind dinamica căsătoriilor şi divorţurilor din România, din perioada 1990-2018, ultimul an pentru care există date oficiale finale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
