Alpinistul Alex Găvan, care împreună cu italianca Tamara Lunger se pregăteşte să urce fără oxigen suplimentar pe vârful K2, de 8.611 metri, anunţă încă o etapă de pregătire şi aclimatizare pentru ascensiunea finală. În următoarele zile, alpiniştii intenţionează să stabilească taberele de la 6.700 şi 7.300 de metri altitudine, iar în 16-17 ianuarie să revină în tabăra de bază, când la peste 7.000 de metri este prognozată o viteză a vântului de peste 100 de km/h. Dacă în ziua în care vom pleca spre varf, la peste 8000 de metri, vântul va bate cu mai mult de 30km/h, e puţin probabil ca atingerea punctului celui mai înalt să fie uman posibilă, mai ales că nu folosim oxigen suplimentar ”, a explicat Alex Găvan pentru News.ro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
”Prognoza nouă pe care tocmai am primit-o anunţă o fereastră de vreme satisfăcătoare pentru următoarele câteva zile. Din cauza condiţiilor meteo instabile ce se regăsesc iarna pe K2, orice fel de fereastră rezonabilă de vreme bună trebuie folosită la maximum. Pentru aclimatizare şi pregătirea ascensiunii finale, în următoarele trei zile planul nostru, care se poate modifica în orice moment în funcţie de ceea ce vom întâlni pe munte, este să revenim pentru o noapte în Tabăra 1 la 6070 de metri (sau chiar pentru două nopţi dacă mai sus vântul de peste 60km/h se va confirma), după care să urcăm şi să stabilim Tabăra 2 la aproximativ 6700 de metri, urmând ca mai apoi să urcăm la peste 7300 de metri, deasupra Black Pyramid, unde vom stabili Tabăra 3 şi unde vom mai petrece încă o noapte. Ne vom reîntoarce in tabăra de bază un cursul zilei de 16 ianuarie sau cel târziu pe 17 dimineaţa. Începând cu această ultimă zi, vântul la 7000 de metri va avea o viteză de peste 100km/h. Cu siguranţă  nu ne dorim să fim acolo în acele momente”, afirmă Alex Găvan, care subliniază că aături de tehnicitatea traseului, principalele obstacole sunt reprezentate de acest vânt puternic şi temperaturile extrem de scăzute, în condiţii de altitudine extremă. 
 
El relatează că acum câteva zile, nu mai puţin de cinci corturi ale celorlalţi alpinişti au fost complet distruse de vânt în Tabăra 2 şi foarte mult echipament esenţial pierdut. 
 
”Cortul şi echipamentul nostru din Tabara 1 sunt în siguranţă până acum. Alegerea noastră, chiar dacă presupune mai multă muncă, este ca de fiecare dată înainte de plecare să demontăm corturile şi să le ancorăm de stânci, împreună cu tot echipamentul pe care îl conţin aceste corturi. Aici nu există garanţii 100%, ci doar noi să facem 100% ceea ce ţine de noi”, explică Găvan.
 
El va porni într-o nouă etapă de pregătire şi aclimatizare alături de Tamara Lunger şi de alţi doi alpinişti, din Spania şi din Chile.
 
”Mâine de dimineaţă voi porni iarăşi spre înălţimile K2-ului împreună cu Tamara, dar şi alături de prietenii noştri Sergi Mingote (Spania) şi Juan Pablo Mohr (Chile), amândoi alpinişti de elită, alături de care sunt bucuros sa împărtăşesc ascensiunea. Sergi a urcat Gashebrum 2 - 8035m în aceeaşi zi cu mine în 2019, iar pe Juan Pablo îl cunosc deja de câţiva ani buni, intalnindu-l de optmiarul Dhaulagiri, atunci când l-am avut ca partener pe extraordinarul Pawel Michalski din Polonia, alături de care, în 2007, am reuşit prima ascensiune românească a lui Gashebrum 1 - 8080 m, aflat la o aruncatura de bat de locul unde ne aflăm acum. Iniţial plecarea era programată pentru această dimineaţă dar după multe clipe de consultare am hotărât cu toţii că cel mai înţelept este să reluăm ascensiunea cu o zi mai târziu. 
Zi cu lumina tuturor!”, scrie Alex Găvan.
El a precizat pentru News.ro că ascensiunea finală poate avea loc abia după finalizarea procesului de aclimatizare şi că depinde şi de vreme.
 
”Ne putem gândi la vârf numai după ce vom fi finalizat procesul de aclimatizare, asta însemnând cel puţin,o noapte la peste 7300 de metri şi existenţa fereastrei potrivite de vreme. Deci după finalizarea aclimatizarii, ne odihnim cel puţin trei, patru nopţi în tabăra de bază de la aproape 5000 de metri, timp în care încercăm sa desluşim momentul potrivit pentru ascensiunea finală. Dacă în ziua în care vom pleca spre varf, la peste 8000 de metri, vântul va bate cu mai mult de 30km/h, e puţin probabil ca atingerea punctului celui mai înalt să fie uman posibilă, mai ales că nu folosim oxigen suplimentar ”, a explicat Alex Găvan pentru News.ro
Italianca Tamara Lunger şi Alex Găvan se pregătesc să urce fără oxigen suplimentar pe vârful K2, de 8.611 metri, al doilea cel mai înalt de pe planetă şi ultimul munte de peste 8.000 de metri care nu a fost cucerit în timpul sezonului de iarnă.

K2 este unul dintre cei mai dificili şi periculoşi munţi pentru ascensiuni din lume, având a doua cea mai ridicată rată de mortalitate dintre cele 13 vârfuri de peste 8.000 de metri.

Aproximativ unul din patru alpinişti care încearcă să urce pe vârful K2 nu se mai întoarce de pe acest munte.

Supranumit ”Muntele sălbatic”, prima escaladare a K2 pe timp de iarnă este considerată ca fiind una dintre ultimele provocări rămase pentru actuala generaţie de alpinişti la altitudini mari.

Aerul rarefiat, vremea imprevizibilă, vânturile puternice, temperaturile extrem de scăzute, terenul mixt, format din stâncă şi gheaţă, şi zilele scurte ale celui mai rece sezon i-au făcut pe alpinişti să dea înapoi în sezoanele 1987/1988, 2002/2003, 2011/2012, 2017/2018, 2018/2019 şi 2019/2020.

Cel mai înalt punct atins pe K2 în timpul iernii a fost de 7.650 de metri. La peste 7.500 de metri, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman moare încet. Pe vârf, fiecare respiraţie primeşte o treime din oxigenul primit la nivelul mării.

Tamara Lunger este una dintre cele doar 11 femei care au urcat pe K2 fără oxigen. S-a întâmplat în 2014, când a devenit şi a doua femeie din Italia care a reuşit acest lucru. În 2016, ea a făcut parte dintr-o echipă care a realizat o ascensiune istorică pe Nanga Parbat, pe timp de iarnă, un munte pe care au existat nu mai puţin de 30 de tentative anterioare în sezonul rece. Ea s-a oprit cu 70 de metri mai jos de vârf.

Lunger a mai avut tentative de ascensiune în sezonul de iarnă pe munţii  Manaslu - 8156m, Gashebrum 1 - 8080m şi Gasherbrum 2 - 8035m, toate efectuate împreună cu Simone Moro.

In 2018, cei doi au reuşit prima ascensiune de iarnă pe Vârful Pobeda - 3147m, din Siberia, unul dintre cei mai reci munţi de pe Pământ.

Anterior, Lunger a fost campioană mondială la ascensiuni cu schiuri şi câştigătoare a unor competiţii de alergare pe munte.

Dacă expediţia pe K2 va reuşi, Tamara Lunger va deveni prima femeie din istorie care a urcat un vârf de peste 8.000 de metri în sezonul de iarnă.

Fiind italiancă, acest lucru ar închide şi un cerc deschis în urmă cu 66 de ani de primii alpinişti care au ajuns la vârf pe K2, italienii Achille Compagnoni şi Lino Lacedelli.

"Săptămâni întregi m-am gândit la acest proiect, încercând să înţeleg dacă este drumul meu, adevăratul meu vis. M-am gândit mult la asta şi apoi l-am sunat pe Alex, care mi-a spus imediat că ştie deja motivul apelului meu: propunerea de a urca împreună, iarna, pe K2. Am fost impresionată de această conexiune imediată şi aşa mi-a confirmat opţiunea mea. Carantina mi-a schimbat modul de gândire şi de acţiune. Simt că am crescut personal şi am înţeles mai mult puterea energiilor care sunt în fiecare dintre noi şi între oameni şi că acestea pot influenţa şi mediul nostru. Intenţionez să abordez această expediţie într-un mod încrezător şi calm. Mi-ar plăcea, de asemenea, să am implicarea oamenilor care urmăresc proiectele mele, să ne susţină cu încrederea lor şi să ne trimită o energie, gânduri şi vibraţii poitive ”, a spus Tamara Lunger.

Alex Găvan a urcat pe şapte vârfuri de peste 8.000 de metri fără oxigen suplimentar: Makalu - 8481m, Gashebrum 1 - 8080m, Shishapangma - 8027m, cucerite pentru prima oară de către un român, Manaslu - 8153m, Broad Peak - 8047m, Cho Oyu - 8201m, cucerite pentru a doua oară de către un român, şi Gasherbrum 2 - 8035m, a treia reuşită a unui român.

Alex se foloseşte de ascensiunile pe cei mai înalţi munţi din lume pentru a promova cauze ecologice, cum ar fi cele împotriva tăierilor ilegale de păduri, protejarea şi conservarea pădurilor virgine ale României, a Parcului Natural Văcăreşti, crearea Centurii Verzi a Bucureştiului, Geoparcul UNESCO ”Oltenia de sub munte” sau salvarea aspretelui, probabil cel mai rar peşte din lume.

După ce a supravieţuit unui cutremur şi unei avalanşe pe Everest, în aprilie 2015, împreună cu echipa sa a iniţiat campania umanitară ”Joy for Nepal”, care a făcut ca 300 de copii să înveţe în trei şcoli noi, construite de la zero în sate izolate din Himalaya.

Această expediţie marchează prima tentativă a românului de a urca iarna pe un vârf de peste 8.000 de metri.

”Tamara şi cu mine nu suntem aici pentru cursa de a stabili cine va urca primul pe K2 în timpul iernii. Mai mult, nu ne interesează această cursă şi nu aparţinem niciunei goane şi febră. Nu suntem în niciun fel de competiţie cu alte echipe de pe munte, ci ne aducem energia şi echipamentele pentru ca această colaborare meargă pe acest drum în spiritul abundenţei, generozităţii şi altruismului. Este profunda mea credinţă că munţii trebuie urcaţi nu numai cu unelte pentru gheaţă şi crampoane, pe care toţi le putem avea, ci mai presus de orice altceva, cu umilinţă. Pentru mine, a urca munţi în exterior înseamnă a urca munţi în interior. Pentru mine, K2 este un profesor excelent şi un mare maestru pe care îl venerez, nu o grămadă de piatră gigantică care să fie profanată doar de o mentalitate victoriană de cucerire. Ascensiunea fără oxigen suplimentar nu este doar o alegere pe care o considerăm etică, ci singura abordare prin mijloace corecte pe care o putem imagina şi avea faţă de această fiinţă extraordinară, puternicul K2. Pentru noi, a fi pe pantele sale abrupte şi îngheţate este mai presus de toate o problemă spirituală, şi abia pe urmă o reuşită a alpinismului. Ascensiunea vine întotdeauna din interior ”, a spus Alex Gavan.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.