Copiii prinşi în zonele de război din Ucraina sunt expuşi riscurilor de înfometare, frig şi trafic de persoane. Estimările arată că jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, printre ei aflându-se şi copii neînsoţiţi. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în orfelinate şi instituţii de îngrijire a copilului şi sunt în risc crescut de a fi lăsaţi în urmă.
"Ucraina are una dintre cele mai ridicate rate a copiilor instituţionalizaţi din Europa, cu 1,3% dintre copii trăind într-o formă de îngrijire instituţionalizată. Mulţi dintre ei rămân captivi în astfel de instituţii, care nu sunt sigure, după bombardarea unui orfelinat, în 25 februarie. Agresiunea militară asupra Ucrainei a condus la un aflux de refugiaţi de peste 2.698.280 de persoane care au ales să părăsească ţara prin graniţele României, Poloniei, Slovaciei, Ungariei şi Moldovei, în marea lor majoritate copii şi femei. Salvaţi Copiii lucrează pentru a identifica familiile şi pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia şi alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului", anunţă organizaţia.
Nevoile acute rămân cele legate de asistenţa umanitară rapidă, de informaţii şi de suport emoţional, atât la frontieră, cât şi în centrele în care sunt cazaţi. De asemenea, o vulnerabilitate specială o au copiii care provin din sistemul de protecţie a copilului din Ucraina.
De la declanşarea crizei umanitare din Ucraina, 6.998 de copii ucraineni şi 6.038 de adulţi (femei, vârstnici, familii extinse) au primit asistenţă umanitară imediată din partea Organizaţiei Salvaţi Copiii România. Totodată, au fost dezvoltate servicii de asistenţă psiho-emoţională pentru copiii nevoiţi să îşi abandoneze casa.
Până duminică, 13 martie, s-au înregistrat 3.753 de cereri de azil politic în România, potrivit MAI.
Majoritatea refugiaţilor care ajung în România sunt în tranzit, deplasându-se cu maşini sau pe jos, ori cu bacul peste Dunăre, la Isaccea. În foarte multe situaţii, transportul le este asigurat cu maşinile pompierilor (microbuze) şi transportaţi până la taberele IGSU sau în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Starea generală a grupurilor care sosesc la graniţe este de totală epuizare, iar solicitările cele mai frecvente sunt legate de informaţii practice privind formalităţile legale, mijloacele de deplasare spre alte zone ale României şi alte state europene, serviciile de ajutor oferite ori soluţiile de cazare.
Din punct de vedere al procedurilor legale, toţi cetăţenii ucraineni care sosesc în România sunt primiţi şi protejaţi de statul român. Dacă nu au asupra lor acte de identitate valabile (paşaport biometric, naţional sau document de identitate naţional sau certificat de naştere) ori dacă solicită azil în România, aceste persoane sunt transferate serviciilor pentru imigrări pentru realizarea unor formalităţi pe baza identităţii declarate, urmând să primească documente de identitate temporare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
