Cum s-a schimbat sistemul de sănătate la zece ani de la Colectiv, cum procedăm dacă mâine ar avea loc o nouă astfel de tragedie, cum gestionăm infecţiile din spitale, şi care este mesajul pentru părinţii vicimelor de la Colectiv. Sunt întrebările la care au răspuns pentru News.ro Ministrul actual al Sănătăţii, Dr. Alexandru Rogobete, fostul Ministru al Sănătăţii, Prof. Dr. Alexandru Rafila şi Prof. Dr. Dorel Săndesc, şeful secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean din Timişoara, preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă şi secretar de stat la Ministerul Sănătăţii în perioada tragediei de la Colectiv.
Dr. Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătăţii: Sistemul de sănătate din România s-a transformat major în ultimii 4-5 ani de zile / Au trecut zece ani de la tragedie, şi primii 7 ani sunt 7 ani de nedreptate
Cum este sistemul de sănătate din România astăzi, la zece ani de la Colectiv?
Sistemul este transformat nu la 180 de grade, dar aş putea spune că la 120. Sistemul de sănătate din România s-a transformat major în ultimii 4-5 ani de zile, odată cu intrarea în sistem a unui buget istoric de fonduri europene pentru investiţii în special în infrastructură şi în construcţii de unităţi sanitare noi, vorbim despre peste 100 de molecule noi sau medicamente noi care au intrat în sistem în ultimii 4-5 ani de zile, doar eu am introdus in primele 3 luni de mandat 37 de molecule noi, discutăm de o dublare a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în ultimii 5 ani de zile, de la 45 de miliarde la aproape 80 de miliarde de lei, deci vorbim despre o transformare importantă care încă este în curs în sistemul de sănătate.
Discutăm despre o reducere importantă în ultimii ani de zile a numărului de medici care părăsesc România, discutăm de multe lucruri care se întâmplă bine în sistemul de sănătate, evident, nu suntem perfecţi, mai este mult de lucrat şi multe de transformat însă acest proces a început accelerat din 2021 – 2022 şi este în plină desfăşurare.
Ce facem dacă mâine ar fi un nou Colectiv?
Să ne ferească Dumnezeu să avem un nou eveniment de acest gen, nu neapărat un nou Colectiv, un nou dezastru, o nouă situaţie de urgenţă. Nicio ţară din lume nu poate răspunde unui număr atât de mare de pacienţi şi atunci apelăm la mecanismul european de transfer, lucru pe care l-am făcut, de la preluarea mandatului am avut neşansa să tranzitez o astfel de serie de evenimente, explozia de la Bacău, de exemplu, cu şase victime sau explozia blocului din Rahova, cred că trebuie atitudine echilibrată, decizii echilibrate, asumarea responsabilităţii.
Cred că este important să recunoaştem ce putem face corect pentru oameni şi ce nu putem face. Eu am ales să recunosc că nu poate astăzi, acum, astăzi, România să trateze pacienţi cu arsuri grave şi extinse. Motiv pentru care toţi pacienţii pe care i-am avut de gestionat în perioada mandatuui meu, cu arsuri grave şi extinse au fost transferaţi în Europa. Nu consider că este loc de orgolii atunci când vine vorba de viaţa unui om.
Mesaj pentru părinţii celor care au murit în urma tragediei de la Colectiv
Au trecut zece ani de la această tragedie, şi primii 7 ani sunt 7 ani de nedreptate. De ce am spus 7 şi nu 10, pentru că în 2022 a început construcţia pentru trei centre de arşi grav în România: Unul la Timişoara, care va fi finalizat anul acesta, în decembrie, unul la Târgu Mureş care va fi finalizat în primăvara anului viitor, şi primul şi singurul centru de arşi grav pentru copii, în Bucureşti, la Grigore Alexandrescu. Cred că atunci când s-a pus prima cărămidă pentru primul centru de arşi grav din România de abia atunci s-a făcut dreptate după tragedia de la Colectiv.
Cum luptăm cu infecţiile din spitale?
De 20 de ani se tot constată dar nu se face nimic proactiv. Am ales împreună cu echipa mea din Ministerul Sănătăţii şi cu profesioniştii din sănătate care susţin demersurile de reformă pe care le facem să intervenim activ cu traininguri susţinute, examene pentru verificarea cunoştinţelor personalului medical, protocoale pe care acum lucrăm să le reînoim, un sistem digital mai uşor de raportare a infecţiilor nosocomiale, şi zic eu comunicare cât se poate de mult cu opinia publică pentru a înţelege importanţa respectării conduitei preventive nu doar pentru personalul medical ci şi pentru pacienţi, pentru parţinători, un consum mai controlat şi mai monitorizat de antibiotice, pentru reducerea rezistenţei germenilor microbieni şi zic eu, o atitudine nu neapărat de a controla în permanenţă, ci de a face controale corective. Înseamnaă controale prin care verificăm unitatea sanitară dacă respectă protocoalele, dacă acestea sunt aplicate corespunzător şi dacă nu să le ducem în această zonă pentru a preveni astfel de situaţii.
Nu există ţară în lumea asta, nu există spital pe pământ unde să nu existe infecţii asociate asistenţei medicale. Important este să le monitorizăm, să le detectăm în termen, în timp, şi să le monitorizăm şi controlăm.
În momentul de faţă sunt 35 de paturi unde se pot trata pacienţi cu arsuri medii, în aşa numitele unităţi funcţionale de arşi, împărţite la nivel naţional cele mai bine organizate sunt cele de la Timişoara, de la Spitalul Casa Austria, parte a Spitalului Judeţean, respectiv Spitalul Bagdasar Arseni şi Grigore Alexandrescu pentru copii.
La Floreasca a început licitaţia pentru reorganizarea centrului de arşi, care, desigur, care a fost dotat şi construit acum zece ani de zile dar de atunci nu s-a mai investit în el, am decis împreună cu conducerea reducerea număruui de paturi de la şase la patru iar în spaţiul câştigat prin reducerea acestor două paturi să putem organiza spaţiile funcţionale necesare pentru a răspunde tuturor standardelor necesare. Eu cred că undeva în martie, aprilie anul viitor unitatea funcţională de arşi de la Floreasca, cu patru paturi pentru pacienţii critici va putea fi dată în folosinţă, cu un spaţiu complet modernizat, reorganizat, cu sistem de ventilaţie adaptat, acel sistem HVAC pentru control microbian, cu echipamente medicale moderne.
Prof. Dr. Alexandru Rafila, fostul Ministru al Sănătăţii şi acum preşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor: Cu siguranţă sistemul de sănătate este diferit acum şi există investiţii care au început încă de acum 2 ani, cel puţin pentru centrele de mari arşi care cu siguranţă corespund tuturor standardelor
Cum este astăzi sistemul de sănătate la zece ani de la Colectiv?
Cu siguranţă este diferit şi faptul că există investiţii care au început încă de acum 2 ani, cel puţin pentru centrele de mari arşi care cu siguranţă corespund tuturor standardelor, trebuie să înţelegem că nu este vorba doar de centrele ca atare, discutăm şi de personalul calificat ori noi am început de mai mult timp un program de training, inclusiv foarte mulţi dintre medicii şi asistenţii medicali de la Floreasca fac periodic stagii de pregătire în Franţa, de exemplu, să se califice în domeniul tratării arsurilor.
Avem însă o problemă care trebuie adresată într-un fel, adică nu poţi să ai personal – chirurgi plasticieni dedicaţi exclusv acestor centre, trebuie să existe un sistem de rotaţie în care ei merg într-un astfel de centru ( trei luni sau şase luni) după care se reîntorc la cazuistica obişnuită din secţiile de chirurgie plastică. Noi avem un sistem orecum rigid din punctul de vedere al modului de alocare a personalului şi legislaţia actuală e foarte puţin permisivă în ceea ce priveşte acest tip de alocare a personalului. Trebuie să existe o flexibilitate şi personalul să meargă în astfel de centre pentru o perioadă limitată de timp, îl antrenezi pe tot, extensiv dar să existe o rotaţie pentru că o activitate de un singur tip nu e corectă faţă de cei care pot să facă şi alte proceduri, nu doar să se ocupe de pacienţii cu arsuri grave.
În plus, după cum ştiţi, în 2024 a apărut un nou Ordin pentru regândirea modului de funcţionare a acestor centre, cele două comisii de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, conduse de dl prof Săndesc, comisia de terapie intensivă, dl prof Jecan, comisia de chirurgie plastică, au elaborat timp de un an de zile aceste standarde, au fost în discuţie publică, deci nu a fost niciun fel de presiune din partea nimănui, pur şi simplu au fost nişte standarde pe care dânşii le-au considerat potrivite, şi eu personal am considerat la momentul respectiv că sunt potrivite, rămâne de văzut dacă este într-adevăr necesară o schimbare a standardelor actuale, de modificare a ordinului de ministru, până la urmă comisiile sunt aceleaşi care au făcut aceste standarde, mie mi se pare puţin nefiresc să discutăm despre alte standarde când discutăm de aceiaşi oameni care le-au făcut pe celelalte. Sigur, poate să existe o perioadă de adaptare, de verificare a modului în care funcţionează standardele, însă eu personal nu cred că standardele ne lipsesc ci mai degrabă respectarea acestor standarde este o problemă, trainingul personalului,procedurile care ţin de modul în care un astfel de pacient este îngrijit, evitarea contaminării, modul în care se face curăţenia şi dezinfecţia în toate aceste spaţii, circuitele care trebuie să fie funcţionale şi mai ales respectate de toată lumea. Cred că astea sunt problemele majore pentru că investiţii s-au făcut foarte multe în echipamente, materiale consumabile, există programe care finanţează secţiile care tratează aceşti pacienţi.
Eu cred că s-a îmbunătăţit semnificativ, sigur nu este unul ideal, există neglijenţe pe care unii şi alţii le manifestă, poate în timpul activităţii profesionale dar asta nu înseamnă că lucrurile nu sunt în schimbare iar cele trei investiţii majore care avansează rapid nu cred că fac altceva decât să confirme că lucrurile sunt în schimbare şi ce mi s-a părut mie atunci când am fost minstru foarte ciudat a fost că toate aceste trei centre de mari arşi, la sfârşitul anului 2021, când am venit la Minsterul Sănătăţii erau blocate, erau nişte proiecte considerate de către Banca Mondială închise, nu începuse absolut nimic, am reuşit să le deblocăm împreună cu actualul ministru care pe vremea aceea era consilierul meu, cred că am făcut un lucru bun pentru că pacienţii din Româna vor avea şansa să fie îngrijiţi aşa cum trebuie în centrele de mari arşi.
Cum ne-ar găsi un nou Colectiv?
Cred că avem nişte proceduri foarte bune în momentul de faţă şi prin mecanismul acesta european, nicio ţară nu este pregătită cu un număr aşa de mare de paturi pentru foarte mulţi pacienţi, sigur sunt nişte ţări care sunt mai dezvoltate, mai avansate, mă refer de exemplu la Germania, la Franţa, dar întotdeauna un mecanism de sprijin este necesar pentru că nu poţi să ţii sute de paturi pentru pacienţi sau în aşteptarea unui accident, e o capacitate limitată care tratează cazurile curente iar în cazul unei situaţii cu foarte multe victime se trece la transport şi gândiţi-vă că, şi aici vă spun din propria experienţă, modul în care am gestionat ceea ce s-a întâmplat la Crevedia, am coordonat direct această activitate, ne-a ajutat şi dl Raed Arafat foarte mult, am făcut un transfer rapid, am luat legătura cu toate centrele din Europa cu care aveam parteneriate şi în 48 de ore toţi pacienţii fie au fost trataţi în România fie au fost transferaţi în alte centre din Belgia, din Italia, sunt mai multe, mecanismul a fost foarte bine pus la punct.
Foarte mulţi pacienţi au fost foarte bine trataţi la Spitalul Floreasca în acea perioadă.
Mesaj pentru părinţii supravieţuitorilor şi celor care au decedat la Colectiv
Este un mesaj de compasiune, în mod evident, că nu poţi să discuţi despre altceva atunci când îţi moare un copil este lucrul cel mai îngrozitor care i se poate întâmpla cuiva, dar cel puţin eu, echipa mea şi actualul ministru ne-am străduit să deblocăm şi să mergem înainte cu nişte proiecte, centre noi în care copiii pot fi îngrijiţi, mă refer la cel de la Grigore Alexandrescu, sau adulţii pot fi îngrijiţi la cele mai înalte standarde şi acest mecanism perfect funcţional care permite un mecanism de transfer în decurs de câteva ore al pacienţilor cu arsuri extinse în alte ţări.
Cum luptăm împotriva infecţiilor din spitale?
Infecţii nosocomiale sau asociate asistenţei medicale există în toate ţările din lume, într-un procentaj mult mai mare decât în România, nu că sunt mai puţine în România, sunt mai puţin raportate în România. Inclusiv prin indicatorii de evaluarea a managerilor am avut grijă să stimulăm raportarea, cel puţin la spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, am făcut acest lucru, funcţionează în unele spitale, au indicatori buni de raportare, au mai puţine infecţii invazive şi întotdeauna cei care au astfel de probleme cer sprijinul autorităţilor de sănătate publică, dacă sunt cazuri care ar putea să pună în pericol viaţa pacienţilor.
Nu reglementările lipsesc, ci de multe ori lipseşte un management care să înţeleagă care este exact datoria fiecăruia atunci când conduce un spital sau conduce o secţie, lucrurile astea trebuie foarte clar stabilite, şi mai ales respectate iar personalul trebuie să fie subiectul unui training periodic, care trebuie şi verificat, nu trebuie doar făcut, este clar că însuşirea unor deprinderi şi respectarea unor proceduri trebuie monitorizată atent, altfel se pierde toată valoarea acestor proceduri care sunt în vigoare.
Prof. Dr. Dorel Săndesc: Ţara asta să înveţe ceva, ca în viitor alţi semeni de-ai noştri să nu mai treacă prin ce au trecut părinţii tinerilor care au murit în Clubul Colectiv şi suntem datori faţă de suferinţa acestor oameni să facem ceva şi să sperăm că în sfârşit vom vedea câteva schimbări reale
Cum este sistemul de sănătate la zece ani de la Colectiv?
Au trecut zece ani de la Colectiv, timp în care iată am trecut printr-o altă mare încercare, pandemia şi ce putem spune că, după câţiva ani de îngheţare a proiectelor, asta am constatat cu toţii, după Colectiv s-au lansat unele proiecte, de exemplu centrele de mari arşi, şi ele apoi au fost îngheţate pur şi simplu, câţiva ani nu s-a mai făcut nimic, ele arată că pandemia cu toate provocările ei în sfârşit pare a deveni acea criză care se transformă într-o oportunitate, pentru că imediat după pandemie s-au lansat şi este evident acest lucru, sunt proiecte de dezvoltare a sistemului sanitar fără precedent, încep să se facă noi spitale, noi facilităţi, un proces amplu de modernizare a celor existente, de dotare cu echipamente, vedem acest lucru prin PNRR, prin proiectele Băncii Mondiale, prin alte proiecte de finnanţare cu fonduri europee sau naţionale.
În curtea noastră cum ar veni, vedem cum o nouă maternitate a fost inaugurată, anul trecut, cum anul acesta pe final, la începutul anului viitor se va finaliza în sfârşit centrul de mari arşi, va fi probabil primul care se finalizează din cele trei, care sunt în construcţie.
Am accesat în ultimii ani sume foarte mari de bani şi modernizări pe multe linii ale infrastructurii de sănătate, am văzut că au fost dotate cabinete ale medicilor de familie cu echipamente medicale, în spitale sunt o multitudine de proiecte pentru prevenţia infecţiilor nosocomiale, modernizarea ambulatoriilor, neonatologie, terapie intensivă neonatologie, ati, sunt în curs alte call-uri importante, modernizarea centrelor de traumă, reabilitarea şi modernizarea cădirilor vechi în care funcţionează spitale, crearea de centre de neuroradiologie intervenţională a unităţilor de stroke. Sunt domenii în care, în sfârşit, după întârzieri serioase, severe, se întâmplă ceva.
M-am bucurat să aud şi să văd că în urma vizitei pe care a făcut-o ministrul sănătăţii, în Statele Unite, în conducerea de top s-a anunţat determinarea de a continua proiectele de modernizare a sistemului sanitar românesc, în perioada pandemiei societatea română de ATI am reuşit să implementăm un proiect major de modernizare şi completare a dotărilor ati-ului românesc ca să facem faţă provocărilor şi acesta a fost făcut prin Banca Mondială, s-a derulat impecabil, s-a reuşit în zece luni să se dubleze nivelul de dotări ale secţiilor ati din România şi achiziţiile care s-au făcut au fost reprezentate în totalitate numai de echipamente de înaltă calitate, acea perioadă de agitaţie, de tulburare, după cum ştiţi apăreau pe piaţă tot felul de oferte neserioase, dubioase, noi am reuşit cu colegii noştri implicaţi în toate comisiile să aducem echipamente bune.
România, care la primele proiecte cu Banca Mondială nu era deloc un exemplu pozitiv, ba, dimpotrivă, nu se reuşea atingerea obiectivelor, multe echipamente ajungeau în spitale şi nu erau instalate că nu erau prevăzute fonduri pentru realizarea spaţiilor, nu erau specialişti, prin aceste ultime proiecte România a fost prezentată ca un exemplu de către Banca Mondială.
Ce facem în cazul unui nou Colectiv? Ce lecţie am învăţat în aceşti zece ani?
Doamne fereşte să se întâmple acum pentru că suntem foarte aproape să inaugurăm, anul viitor se vor inaugura trei centre.
Dintr-o dată situaţia în România se va schimba pentru că, după cum bine se ştie, în accidentele mari, cu foarte multe victime prin arsuri nicio ţară nu are capacitatea de a îngriji pe toţi dar trebuie să ai câteva infrastructuri capabile să preia cazurile foarte grave. Deci de la anul vom sta mult mai bine. Până acum nu s-a creat această infrastructură. Este adevărat însă că în paralel au avut loc câteva programe foarte importante de training al personalului medical, din cele mai importante centre universitare în centre cu mare expertiză din străinătate.
Colegii mei din spitalul judeţean care activează în unitatea funcţională de mari arşi, pentru că noi avem această structură care e bine pusă la punct, nu are toate criteriile unui centru de mari arşi care va porni activitatea la anul, toţi au beneficiat practic de asemenea stagii, traininguri, schimburi de esperienţă, în ţări vest europene şi acest lucru cred că este foarte important, nu să avem trei centre noi dar să ne lipsească specialiştii, sau abia atunci să ne trezim că trebuie să-i pregătim.
Ei sunt deja pregătiţi şi asta se şi vede în rezultatele activităţilor, avem cazuri foarte fericite, speciale, în care pacientul cu arsuri, cu situaţii critice sunt foarte mulţumiţi şi vedem cu m apar vindecaţi şi recunoscători pentru îngrijirile primite.
Centrele noi de arşi după ce standarde vor merge?
Fără îndoială este obligatoriu să nu fim originali în impunerea unor standarde, ele trebuie să urmeze clar standardele europene, s-a văzut şi recent anul acesta, cazul Floreasca, standarde neclare, standarde nerespectate au dus şi pot să ducă oricând la situaţii inacceptabile din punctul de vedere al calităţii îngrijirilor şi cred că este foarte important să le avem.
Noi avem un set de standarde, e bine să le îmbunătăţim, ele nu sunt veşnice, ele nu sunt tablele lui Moise, nimic în medicină nu mai este pentru totdeauna, necesită adaptare în funcţie de apariţia noilor evidenţe dar ce este cel mai important este seriozitatea şi exigenţa cu care să se verifice respectarea lor.
Mesaj pentru părinţii celor care au pierit la Colectiv
Durerea lor este atât de mare prin tragedia prin care au trecut şi am simţit toţi aceşti ani faptul că ei au încercat mereu făcând presiuni pe toate căile, pledând pentru ceva ce este necesar pentru ţară, şi ar fi şi ca o alinare pentru ei, dacă tot au trecut prin această tragedie ţara asta să înveţe ceva ca în viitor alţi semeni de-ai noştri să nu mai treacă prin ce au trecut dânşii şi suntem datori faţă de suferinţa acestor oameni să facem ceva şi să sperăm că în sfârşit vom vedea câteva schimbări reale, şi avem nădejdea că în sfârşit vorbim de ceva palpabil.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
