Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirmă, vineri, că protecţia mediului este adesea la fel de departe de viaţa de zi cu zi ca şi misiunea ca omul să ajungă pe Marte şi acuză ”o opoziţie puternică faţă de măsurile luate”.
”Din păcate, protecţia mediului este adesea la fel de departe de viaţa de zi cu zi ca şi misiunea ca omul să ajungă pe Marte. În contextul crizei energetice şi economice, noi trebuie să atragem atenţia asupra efectelor schimbărilor climatice şi să luăm măsuri pentru atenuarea acestor efecte, în timp ce viaţa oamenilor este în pericol, noi trebuie să protejăm şi carnivorele mari, trebuie să protejăm pădurile noastre, astfel încât, în acelaşi timp, acestea să furnizeze materii prime pentru populaţie într-un mod durabil”, a scris, vineri, pe FAcebook, Tanczos Barna.
Acesta afirmă că se lucrează ”printre atacuri regulate şi o opoziţie puternică faţă de măsurile luate”.
”Chiar şi aşa am obţinut rezultate. În ultimii doi ani, la conducerea Ministerului Mediului, am căutat rezolvare pentru problemele sistemice”, a mai afirmat ministrul Mediului.
Potrivit acestuia, a fost deschis ”un nou capitol în lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri”.
”Am înăsprit pedepsele pentru infracţiunile împotriva silvicultorilor, am pus în practică sistemul SUMAL2, am stabilit o cooperare eficientă cu organele de poliţie şi de cercetare penală. SUMAL2 a făcut posibilă urmărirea traseului a aproape 10 milioane de transporturi de lemn. Am adoptat o nouă strategie forestieră, care este centrată pe responsabilitatea proprietarului şi promovează politicile publice din silvicultură. Pot să afirm că, în timpul mandatului meu, nu s-a redus cu niciun metru pătrat suprafaţa împădurită din România. Acum, am lansat din PNRR un program de împădurire prin care vom planta 57 000 de hectare de pădure”, a mai scris ministrul.
Potrivit acestuia, şi în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor s-au făcut progrese.
”Am criminalizat arderea şi îngroparea deşeurilor, avem toleranţă zero faţă de aceste fapte. Am implementat un sistem informatic pentru a urmări cantitatea de deşeuri reciclabile care intră în ţară şi am lansat program de finanţare pentru construirea de centre de colectare a deşeurilor cu aport voluntar şi ecoinsule digitalizate”, mai afirmă ministrul.
Potrivit acestuia, în doi ani, a crescut numărul de rable scoase din circulaţie de la 50.000 la 100.000 pe an.
”Prin programul rabla local vom introduce încă 100 000 de maşini vechi în economia circulară. Una dintre cele mai mari provocări pentru 2023 va fi reforma Administraţiei Fondului pentru Mediu, pe care am început-o deja în acest an, creând cadrul legal pentru descentralizarea programelor. Anul viitor, vom lansa două programe importante în parteneriat cu autorităţile locale, unul este Programul Rabla Local iar celălalt este Programul Casa Verde Fotovoltaice”, susţine ministurl.
Potrivit acestuia, a sosit momentul pentru o reformă privind gestionarea fondului cinegetic, unde sunt multe probleme.
”M-am întâlnit recent cu reprezentanţii asociaţiilor de vânătoare din Ţinutul Secuiesc şi le mulţumesc pentru abordarea lor constructivă şi profesională. Trebuie să construim în România un sistem în care gestionara profesionistă a speciilor sălbatice are prioritate faţă de un hobby sau o pasiune”, a mai transmis ministrul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
