Fundaţia Conservation Carpathia a făcut publice, sâmbătă, rezultatele preliminare ale unui studiu de monitorizare pe baza ADN a populaţiei de lupi din Munţii Făgăraş, densitatea estimată fiind de 2,35 la 10.000 de hectare, semnificativ mai mare decât în ţările din Europa de Nord, dar de două ori mai mică decât densitatea din Parcul Yellowstone din SUA.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Fundaţia Conservation Carpathia, s-a încheiat o altă etapă a studiului de monitorizare prin metode ADN a populaţiei de lupi (Canis lupus) în Munţii Făgăraş. Specialiştii fundaţiei au început activitatea în iarna 2017-2018 şi au completat cu date în fiecare iarnă, până în prezent. Studiul demonstrează că un program de monitorizare pe termen lung poate fi dezvoltat în Carpaţii româneşti şi că poate schimba managementul faunei sălbatice, astfel încât luarea deciziilor să fie făcută pe date ştiinţifice.
Fundaţia Conservation Carpathia gestionează 78.000 hectare (5 fonduri cinegetice) în sud-estul Munţilor Făgăraş, unde crează un model de convieţuire a oamenilor cu animalele sălbatice bazat pe prevenţie - intervenţie - compensare.
Conform sursei citate, prevenţia presupune donarea de Ciobăneşti carpatini şi instalarea de garduri electrice pentru a întări paza de noapte în gospodăriile sau fermele localnicilor de sub munte, până în prezent fiind donaţi 46 de astfel de câini şi fiind puse la dispoziţie gratuit 40 de garduri electrice, care sunt eficiente. Intervenţia presupune crearea unor echipe de intervenţie rapidă, care să acţioneze pentru rezolvarea conflictelor directe dintre animale sălbatice şi localnici, iar din mai 2019 până în prezent cele două echipe au răspuns la 508 sesizări. Totodată, măsurile compensatorii presupun înlocuirea în timp real a animalelor domestice omorâte de carnivore mari, fiind donate 38 de oi şi 9 vaci în schimbul celor pierdute de 22 de locanici.
"Declinul speciilor de animale reprezintă o problemă care se agravează, mediul înconjurător fiind sub presiunea din ce în ce mai crescută a omului. În ultimii 40 de ani este înregistrat un declin de 60% la populaţiile multor specii, mai ales la lupi, iar consecinţele pentru planetă sunt mari. Fragmentarea şi pierderea habitatelor, schimbările în modul de utilizare a terenurilor, expansiunea omului în natură, toate au un impact asupra faunei", afirmă reprezentanţii fundaţiei.
Astfe, pentru un management responsabil al carnivorilor mari din Carpaţi este necesară o schemă modernă şi ştiinţifică de monitorizare a populaţiilor lor.
"Un aspect important al activităţii noastre este cel legat de determinarea cât mai corectă a densităţii populaţiilor de carnivore mari, precum şi a celor mai importante specii sursă de hrană pentru carnivore. Am dezvoltat un program de monitorizare bazat pe cercetare ştiinţifică la speciile râs, urs şi lup, iar de curând am testat metoda şi pentru cerb, pe un areal suficient de mare pentru ecologia acestor specii - 120.000 de hectare. Pe mare parte din acest areal luăm decizii de gestionare a faunei sălbatice, pe baza datelor pe care le obţinem. Cu finanţare din fonduri publice şi private echipa noastră lucrează din 2017 în estul Munţilor Făgăraş la un program de monitorizare a speciei lup, cu scopul de a estima mărimea şi densitatea populaţiei, de a urmări dinamica în timp a haitelor şi de a evalua tendinţele populaţiei, în contextul schimbărilor ce au loc, mai ales cu habitatul speciei. Nu dorim să capturăm lupii pentru a-i studia cu colare, de exemplu. De aceea lucrăm non-invaziv, prelevând probe ADN din excremente de lup, urină pe zăpadă şi fire de păr pe care le analizăm în Slovenia la unul dintre cele mai bune laboratoare de profil din Europa", a declarat Barbara Promberger, biolog şi director executiv Fundaţia Conservation Carpathia.
Pentru un astfel de studiu, lipsa zăpezii din ultimii ani a reprezentat o adevărată provocare pentru că a fost greu să se găsească urmele lupilor.
"Din numărul total de probe analizate până în prezent, adică 505, 53% au confirmat amprenta genetică a speciei lup, 34% au fost probe cu ADN insuficient, restul fiind probe mixte cu alte specii. Acest lucru arată că lupul nu este o specie uşor de studiat. Prin comparaţie, avem un succes mai mare la urs (65%) si la cerb (75%). Este greu de studiat mai ales dacă zăpada lipseşte, fiindcă nu putem găsi probe proaspete care au încă ADN. Analizând relaţiile parentale genetice dintre lupii din zona de proiect, i-am grupat în şase haite cu o mărime variind între 3 şi 7 lupi per haită, dar cu o dinamică destul de mare în interiorul familiilor de la o iarnă la cealaltă. Densitatea estimată de noi este undeva la 2.35 lupi/ 10.000 de hectare, semnificativ mai mare decât în ţările din Europa de Nord, dar de două ori mai mică decât densitatea din Parcul Yellowstone din SUA", a explicat Ruben Iosif, biolog, coordonator al echipei monitorizare faună Conservation Carpathia.
Şi în sezonul decembrie 2021 - mai 2022 specialiştii fundaţiei continuă cu strângerea de probe, iar rezultatele finale ale studiului vor fi publicate în primul trimestru al anului 2023.
Potrivit fundaţiei, lupul, cunoscut din legende străvechi precum povestea lupoaicei ce i-a hrănit pe Romulus şi Remus, sau element central pe stindardul de luptă al dacilor, are un loc important în lanţul trofic al pădurii până astăzi. Acolo unde lupii au fost exterminaţi, ecosistemele s-au schimbat radical, s-au înmulţit cervidele şi s-a creat un dezechilibru prin suprapăşunatul vegetaţiei forestiere. Chiar şi cursuri de râuri deviate sunt rezultatul dispariţiei lupilor, în ţări care acum încearcă să-i readucă în ecosistem. Cel mai cunoscut exemplu este cel al Parcului Naţional Yellowstone din SUA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
