Papa Francisc a catalogat duminică drept o ”crimă” folosirea armei atomice în scopuri militare şi a de demontat logica disuasiunii nucleare în cadrul unor vizite la Nagasaki şi apoi la Hiroshima, două oraşe japoneze martir ale bombei atomice, relatează AFP.
”Folosirea energiei atomice în scopuri militare este în prezent mai mult ca niciodată o crimă, nu numai împotriva omului şi demnităţii sale, ci şi împotriva oricărei posibilităţi a unui viitor în casa noastră comună”, a declarat Francisc într-un mesaj pronunţat la Memorialul Păcii de la Hiroshima, nu departe de locul unde a fost lansată bomba americană, la 6 august 1945.
Pope Francis arrives at Hiroshima on the evening of Nov. 24, greets one by one 20 survivors of the atomic bomb that killed 80,000 people here on Aug.6, 1945 pic.twitter.com/uBF4RZoKA1
— Gerard O'Connell (@gerryorome) November 24, 2019
”Adevărata pace nu poate fi decât o pace dezarmată”, a subliniat el la Hiroshima, unde cel puţin 140.000 de pameni au fost ucişi în dimineaţa atacului şi în lunile următoare.
El a respins anterior, la Nagasaki, bombardat trei zile mai târziu cu o a doua bombă atomică, doctrina potrivit căreia deţinerea armamentului nuclear în vederea descurajării atacurilor este mijlocul garantării păcii.
Aceasta este o ”fasă securitate” care tensionează, din contră, relaţiile între popoare, a declarat în acest oraş, pe Insula Kyushu, în sud-vestul Japoniei, unde declaraţiile sale au rezonat în faţa supravieţuitorilor bombardamentului în care au pierit cel puţin 74.000 de oameni.
”A TRĂI ŞI A MURI CA OAMENII”
Ororoarea războiului şi armelor, un strigăt recurent al argentinianului Jorge Bergoglio, se înscrie în continuitatea papilor care l-au precedat.
Însă o respingere clară a teoriei disuasiunii nucleare constituie o ruptură cu trecutul. La ONU, în 1982, Ioan Paul al II-lea a definit disuasiunea nucleară drept un rău necesar, ”în condiţiile actuale”.
Sfântul Scaun a ratificat în 2017 Tratatul Interzicerii Armamentului Nuclear (TIAN). În urmă cu doi, într-un simpozion la Vatican, Francisc a condamnat ”deţinerea” armamentului nuclear şi ”ameninţarea folosirii lor”. Pentru el, relaţiile internaţionale nu pot să se fondeze pe intimidarea militară.
Papa s-a ridicat totodată împotriva oricărei filiere de armament. ”Fabricarea, modernizarea, întreţinerea şi vânzarea de arme tot mai distrugătoare sunt un ultraj continuu care strigă către cer”.
El s-a întâlnit cu supravieţuitori ai bombardamentului, numiţi "hibakusha" în Japonia, şi a adus un omagiu ”forţei şi demnităţii” celor care au suportat în corpruile lor ”suferinţele cele mai atroce”, iar ”în spiritul lor germenii morţii”.
”Mama mea şi sora mea mai mare au fost ucise, carbonizate. Chiar dacă supravieţuieşti, nu mai poţi trăi ca oamenii şi muri ca oamenii (...). Aceasta este oroarea armelor nucleare”, a declarat presei Sakue Shimohira, în vârstă de 85 de ani, care i-a înmânat Papei o jerbă de flori albe, la Nagasaki, în faţa principalului monument din ”Paercul Păcii”, locul central al impactului bombei atomice.
440.000 DE CATOLICI
”Această ţară a cunoscut ca puţini nivelul distrugerii de care este capabilă fiinţa umană”, a declarat Papa în predica sa, în cursul unei slujbe în aer liber, oficiată pe soare de această dată, în faţa a 35.000 de persoane, pe stadionul de baseball de la Nagasaki.
japonia, care are o Constituţie pacifistă, dictată de ocupantul american după al Doilea Război Mondial, s-a dotat în 1967 ca principii ”să nu producă, deţină sau introducă pe teritoriul său armament nuclear”. Ţara depinde de umbrela nucleară americană în securitatea sa.
Într-un al doilea discurs la Nagasaki, înainte de slujbă, el a adus un omagiu primilor misionari şi ”martiri” japonezi din secolele al XVI-lea şi XVII-lea, ”o profundă sursă de inspiraţie şi înnoire” pentru el în tinereţea sa şi a amintit necesitatea garantării libertăţii religioase a tuturora.
Aproximativ 440.000 de japonezi sunt catolici, dintr-o populaţie totală de 126 de milioane de locuitori.
Francisc se întâlneşte luni cu victimele cutremurului de magnitudinea 9 care a avut loc în largul nord-estul Japoniei şi tsunamiului care i-a urmat şi au ucis aproximativ 18.500 de persoane la 11 martie 2011, o catastrofă naturală urmată de dezastrul nuclear de la Fukushima.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
