NATO a adoptat o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării rachetelor de tip SSC8 - Novator 9M729 desfăşurate de către Rusia prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Interediare (INF) din 1987, a anunţat secretarul general Jens Stoltenberg, relatează AFP.
”Ţările NATO îşi vor consolida apărarea antiracehtă (...), dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa”, a precizat miercuri, într-o conferinţă de presă, Stoltenberg, la finalul primei zile a unei reuniuni a miniştrilor Apărării din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
”Reacţia noastră va fi defensivă, măsurată şi coordonată”, a subliniat el.
O gamă de măsuri politice şi militare a fost aprobată, însă Jens Stoltenberg nu a făcut precizări, pentru a nu afecta eforturi diplomatice angajate.
”Aceste măsuri vor fi puse în aplicare doar dacă Rusia refuză să se conformeze în mod clar şi verificabil” Tratatului INF, a subliniat el.
NATO cere Rusiei să-şi distrugă noul sistem de rachete până la 2 august.
Aceste rachete pot fi dotate cu focoase nucleare şi să atingă rapid oraşe europene, încălcând astfel Tratatul INF încheiat în 1987 de Moscova şi Washington.
Acest acord bilateral a permis eliminarea unei întregi clase de rachete balistice de croazieră - ruse de tip SS20 şi americane de tip Pershing, desfăşurate în Europa.
”Noi ne-am demonstrat răbdarea, însă Rusia continuă să desfăşoare armament. Acesta este un lucru foarte grav”, a avertizat Stoltenberg.
”Aceste rachete sunt dificil de detactat”, a subliniat el.
Statele Unite au anunţat că se retrag din Tratatul INF dacă Rusia refuză să-l respecte.
”Sfârşitul Tratatului INF va intra în vigoare la 2 august”, a amintit secretarul general al NATO.
”Rusia are de făcut o alegere simplă: fie se execută şi îşi abandonează sistemul de rachetă, fie se încăpăţânează în comportamentul său agresiv şi iresponsabil”, a avertizat Stoltenberg.
Un Consiliu NATO-Rusia a fost convocat ”săptămâna viitoare” la sediul NATO la bruxelles, a anunţat el.
Acest Consiliu este o instanţă de consultare, înfiinţată în 2002, între cele două blocuri militare. Reuniunile Consiliului au loc la nivel de ambasadori.
NOUL ŞEF AL PENTAGONULUI MARK ESPER ÎNCEARCĂ SĂ ASIGURE ALIAŢII
Pe de altă parte, şeful Pentagonului Mark Esper a depus miercuri eforturi să le dea asigurări aliaţilor din NATO, îngrijoraţi de succesiunea de interlocutori după plecarea lui Jim Mattis, destituit în decembrie de către preşedintele american Donald Trump, foarte crtic cu europenii.
”Am ţinut să vin (să particip la reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre NATO) pentru a spune că nominalizarea mea nu comportă vreo schimbare în misiune, nici în priorităţi şi nici în angajamentul Statelor Unite faţă de Alianţa” Nord-Atlantică, a declarat el la sosirea sa la sediul NATO, unde a fost primit de către Jens Stoltenberg.
Un militar, la fel ca Mattis, Mark Esper, în vârstă de 55 de ani, a amintit că a servit în Italia, unde a particiat la numeroase exerciţii NATO, iar apoi a urmărit relaţiile cu Alianţa de la Pentagon, unde era unul dintre adjuncţii lui Patrick Shanahan, predecesorul său.
Mark Esper a amintit de asemenea că a participat la operaţiuni în primul Război din Irak, în 1991.
Destituirea lui Jim Mattis, din cauza unor dezacorduri cu Trump, i-a îngrijorat pe aliaţi, iar ”valsul” nominalizărilor la Pentagon nu i-a liniştit, pe fondul unor crize recurente între Trump şi europeni.
Locatarul Casei Albe a acuzat miercuri Germania de faptul că este un partener ”defectuos” şi un rău platnic, cu doar câteva ore înainte de începerea summitului G20 la Osaka, în Japonia, unde se întâlneşte cu cancelarul Angela Merkel.
Secretarul general al NATO a încercat să calmeze situaţia şi a insistat asupra creşterii bugetelor militare ale aliaţilor europeni.
Datele din 2019 arată o creştere de 3,9% la nivelul aliaţilor europeni şi Canadei, reprezentând o creştere de 41 de miliarde de dolari, a subliniat Jens Stoltenberg, adresându-se lui Mark Esper.
Şase ţări - Grecia, Estonia, Letonia, România, Polonia şi Regatul Unit - au consacrat cel puţin 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB) bugetelor Apărării în 2019, iar Lituania 1,98%, potrivit unor date NATO.
Franţa (1,84%) s-a angajat să atingă pragul de 2% în 2025.
Prima economie din cadrul Uniunii Europene (UE), Germania este, în schimb, în întârziere, cu 1,36%.
O discuţie pe tema cheltuielilor militare este prevăzută joi, în a doua zi a reuniunii ministeriale de la Bruxelles.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
