Olanda a câştigat, sâmbătă noapte, finala concursului muzical Eurovision, care a avut loc la Tel Aviv. Piesa „Arcade” a lui Duncan Laurence a primit cele mai multe puncte, 492.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Este prima victoriei a Olandei la Eurovision după 44 de ani.

Juriile din 41 de ţări participante la Eurovision au votat, iar punctajul acordat de ele a contat în proporţie de 50%. Votul publicului a însemnat jumătate din punctajul final. Din România, Ilinca – reprezentanta ţării noastre la Eurovision în 2017 – a anunţat că juriul a dat Australiei cele 12 puncte.

După ce 22 de ţări au anunţat repartizarea punctelor, clasamentul era: Macedonia de Nord, Suedia şi Azerbaidjan.

La finalul anunţului, pe primul loc se afla Suedia, urmată de Macedonia de Nord şi Olanda, cu 239, 237, respectiv 231 de puncte. Ultimele clasate: Marea Britanie, Israel şi Spania.

Publicul a ales, cu 261 de puncte, Olanda. În total, având 492 de puncte. Şi publicul român a ales cântăreţul olandez.

Italia a primit de la public 253 puncte. În total, „Soldi” (Bani, n.r.) a avut 465 de puncte. Rusia s-a clasat pe locul al treilea, cu 369 de puncte.

Cele mai puţine puncte au fost acordate de public Germaniei - 0.

Ultima clasată a fost Marea Britanie, cu 16 puncte.

Douăzeci şi şase de piese – despre dragoste, acceptare, integrare, dar şi ură şi bani – au intrat în concurs.

Parada reprezentanţilor ţărilor din finală a deschis show-ul, iar Netta Barzilai, care a câştigat concursul anul trecut, a urat „bun venit!”. Finala de la Expo Tel Aviv a fost prezentată de Bae Refaeli,  Erez Tal, Assi Azar şi Lucy Ayoub.

Cea de-a 64-a ediţie a Eurovision a avut loc sub sloganul „Dare to Dream”, care reprezenta diversitatea şi toleranţa.

Finala a fost deschisă de Malta, fiind urmată, în prima parte a show-ului, de Albania, Cehia, Germania, Rusia, Danemarca, San Marino, Republica Macedonia de Nord, Suedia, Slovenia, Cipru, Olanda şi Grecia.

În partea a doua, au concurat Israel, Norvegia, Marea Britanie, Islanda, Estonia, Belarus, Azerbaidjan, Franţa, Italia, Serbia, Elveţia, Australia şi Spania.

Ţările din grupul celor cinci mari plătitoare (big five) – Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie şi Italia – sunt calificate automat în finală, alături de ţara gazdă, în acest caz – Israel.

Legăturile dintre cântăreţi au fost făcute prin scurte momente coregrafice care au prezentat Israelul. Un clip de 30 - 40 de secunde a prezentat artistul din fiecare ţară.

Efectele vizuale şi grafice au fost prezente în majoritatea recitalurilor.

Malta a avut o scenografie cameleonică, aşa cum cânta şi Michela – de la căluţi de mare, la zgârie-nori, culori aprinse şi dansatori îmbrăcaţi în plastic s-au succedat în faţa spectatorilor şi telespectatorilor.

Interpretarea cântăreţei Jonida Maliqi din Albania a fost completată doar de lumini şi efecte, în timp ce grupul ceh Lake Malawi a prezentat o piesă dance-pop însoţită de o scenografie simplă – trei cadre luminoase, pline de culoare.

Duo-ul S!sters din Germania s-a bazat pe mesaj şi voci, rusul Serghei Lazarev (aflat pentru a doua oară la Eurovision) a prezentat o piesă în limba engleză.

Daneza Leonora a cântat o melodie de dragoste pop de inspiraţie franceză, cu un show simplu, vesel, iar turcul Serhat, şi el pentru a doua oară în concurs, a reprezentat San Marino cu „Say Na Na Na”, însoţit de dansatori îmbrăcaţi în alb şi efecte vizuale.

Tamara Todevska a cântat pentru Macedonia de Nord piesa „Proud”, o melodie emoţionantă care i-a pus în valoare vocea.

John Lundvik a reprezentat Suedia cu „Too Late for Love”, o piesă dance cu accente gospel, dar a fost şi coautor al piesei care a reprezentat Marea Britanie, „Bigger than Us”.

Zala Kralj & Gašper Šantl au cântat în slovenă piesa „Sebi”, cu o scenografie mininalistă şi fără mişcare scenică, cei doi au fost o prezenţă inedită.

Tamta din Cipru a fost o prezenţă de tipul Madonna, din punct de vedere al vestimentaţiei, şi asemănătoare, muzical, cu reprezentanta de anul trecut a ţării sale, în timp ce Duncan Laurence – favorit al serii – a reprezentat Olanda cu o piesă cântată la pian, între Coldplay şi Kaleo.

Reprezentanta Greciei şi dansatoarele care au acompaniat-o au purtat costume complicate – îngeri şi spadasini, zeiţe – şi au fost companiate pe scenă de un tron din flori.

Kobi Marimi a cântat pentru Israel piesa „Home”, alături de cinci acompaniatori, şi a încheiat interpretarea în lacrimi, provocate de emoţii.

Norvegia a fost reprezentată de o piesă dance, „Spirit in the Sky”, cântată de trioul goth KeiiNo, iar Marea Britanie a fost reprezentată de Michael Rice cu „Bigger than Us”.

Islanda a fost reprezentată de o piesă despre ură, „Hatrið mun sigra”. Hatari, grup tehno-punk-rock, a avut un show cu efecte pirotehnice şi vizuale, cu trimiteri la sado-masochism. La final, în timpul anunţului punctajelor acordate de public, islandezii – care au primit în total 234 de puncte – au afişat fulare pe care scria Palestina, fiind, desigur, huiduiţi de spectatori.

Estonianul Victor Crone şi chitara lui au urmat, liniştind atmosfera cu piesa „Storm”, cel mai tânăr concurent de anul acesta a fost Zena, în vârstă de 17 ani, din Belarus. Ea a cântat piesa R&B „Like It” şi a dansat alături de doi dansatori.

Chingiz din Azerbaidjan a cântat „Truth”, supravegheat de roboţi. Despre acceptare de sine a cântat francezul Bilal Hassani, însoţit de o dansatoare supraponderală şi de una asiatică, interpretă a limbajului mimic. „Suntem toţi regi, suntem toţi regine”, a fost mesajul de final.

Alessandro Mahmood, un Shaggy italian, a cântat despre bani, iar Nevena Božović din Serbia a cântat piesa pop „Kruna”.

Piesa care a reprezentat Elveţia a fost asemănătoare compoziţiilor lui Ed Sheeran. Luca Hänni a cântat „She Got Me”. Soprana australiană Kate Miller-Heidke a cântat pe o scenă fantezistă piesa „Zero Gravity”, iar Miki din Spania a interpretat „La Venda”, o piesă ritmată, o combinaţie de rumba catalană şi ska.

Jean Paul Gaultier a fost prezent la finală, având o intervenţie televizată. Fostul model Bar Refaeli l-a întrebat cum poate cineva ajunge muza creatorului de modă: „Trebuie să fie o femeie sau un bărbat cu o personalitate puternică”.

El a însoţit-o la gală pe Madonna, una dintre muzele şi colaboratoarele lui vechi. Cântăreaţa americană i-a numit „câştigători” pe toţi concurenţii, pentru sacrificiile pe care le-au făcut pentru a ajunge aici.

Înaintea recitalului ei, Conchita Wurts, câştigătorul concursului din 2014, Mans Zelmerlow, câştigătorul din 2015, Eleni Foureira, finalistă anul trecut, şi Verka Serduchka, finalist în 2007, au interpretat câteva piese dintre cele câştigătoare. Gali Atari, câştigătoarea din 1979, s-a alăturat lor şi, în final, au cântat piesa „Hallelujah”.

Netta Barzilai şi-a prezentat cea mai nouă piesă, „Nana Banana”, iar înainte de anunţarea rezultatelor, pe scenă a urcat Madonna.

Ea a cântat „Like a Prayer”, din 1989, la finalul căreia aproape şi-a pierdut suflul, dar şi cel mai nou single lansat, „Future”, împreună cu rapperul Quavo.

Show-ul teatral a fost sub aşteptări, încheiat cu mesajul „Wake Up” (Trezeşte-te, n.r.).

Actriţa Gal Gadot a fost protagonista unui film de prezentare a Tel Avivului, după ce întreg concursul de anul acesta a fost o unealtă de promovare a Israelului.

La ediţia cu numărul 64 a competiţiei muzicale, au participat 41 de ţări, după ce Ucraina a renunţat. România a participat anul acesta, în a doua semifinal, pentru a 20-a oară în concurs.

Organizatorii s-au aşteptat ca finala să fie urmărită de aproximativ 200 de milioane de oameni. Spectacolul a costat, conform estimărilor, peste 20 de milioane de dolari.

Eurovision este o competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzat fără întrerupere, timp de 60 de ani, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiştii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără ABBA, Julio Iglesias, Toto Cutugno, Celine Dion şi Johnny Logan. În 2015, a intrat în cartea recordurilor ca cel mai longeviv concurs muzical din lume.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.