O expoziţie dedicată actriţei Genica Athanasiou (1897 – 1966), artistă franceză de origine română, va fi deschisă în perioada 9 - 22 iunie la Galeria Galateca din capitală şi face parte din Sezonul România - Franţa.
Vernisajul expoziţiei „Genica Athanasiou: muză şi parteneră a lui Antonin Artaud” va avea loc joi, la ora 18:00, în prezenţa cercetătoarei Laurence Meiffret, curatoare, care a lucrat doi ani la realizarea primei biografii a Genicăi Athanasiou.
Biografia realizată Meiffret sub formă de catalog va fi prezentată acum publicului pentru prima dată. Albumul conţine fotografii din colecţii particulare şi din circuitul muzeal, printre care o serie de clişee surprinse de Man Ray şi Philippe Halsmann, acestea fiind conservate la Centrul Pompidou din Paris.
Inaugurarea expoziţiei va include un montaj inedit de secvenţe video extrase din trei filme în care a jucat actriţa: „Maldone” (r. Jean Grémillon, 1928), „La coquille et le clergyman” (r. Germaine Dulac, 1928, scenariul fiind semnat de Antonin Artaud) şi „Le gardien du phare” (r. Jean Grémillon, 1929). Deşi putin cunoscută în ţara natală, Genica Athanasiou a avut o carieră în Franţa, unde a fost muză şi parteneră atât a lui Antonin Artaud (conform volumului de epistole „Lettres à Genica Athanasiou”), cât şi a regizorului Jean Grémillon.
Selecţia celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Filmului Francez, care se desfăşoară la Institutul Francez, cuprinde o proiecţie specială a filmului mut „Maldone” (în care actriţa franco-română deţine rolul principal), sub forma unui cine-concert.
Programat luni,de la ora 20:30, la Sala „Elvire Popesco” din Bucureşti, filmul lui Jean Grémillon va fi acompaniat de muzica originală propusă şi interpretată de grupul Karpov not Kasparov.
Plecată din România în 1919 pentru a-şi continua studiile în capitala franceză, Genica Athanasiou a fost membru fondator al celebrului Théâtre de L’Atelier la Paris, pe scena căruia a jucat până în 1938. Acolo a avut loc întâlnirea cu Antonin Artaud, actor şi unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai teatrului din secolul al XX-lea, cu care a avut o relaţie de peste şase ani. Consacrarea Genicăi Athanasiou a venit odată cu filmul „Antigona” (1922) în care a distribuit-o regizorul Jean Cocteau.
Mergând pe urmele Eugeniei Tănase (numele adevărat al Genicăi Athanasiou), demersurile documentare întreprinse de cercetătoarea Laurence Meiffret, cu sprijinul Institutului francez din România, au implicat o serie de rezidenţe de cercetare în România, consultarea arhivelor atât din instituţii franceze şi din Bucureşti, precum şi o conferinţă organizată la Bucureşti în 2018.
Evenimentul este realizat şi propus de Muzeul Naţional al Literaturii Române în colaborare cu Institutul francez din România, cu sprijinul galeriei Galateca.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
