Primăria Reşiţa intenţionează să atragă bani europeni pentru transformarea funicularului din municipiu în obiectiv turistic, de unde să poată fi admirată panorama oraşului de la o înălţime de 30 de metri. Funicularul era folosit în trecut la transportul calcarului, iar proiectul prevede punerea în valoare a traseului. Totodată, autorităţile locale vor să amenajeze o zonă pentru bungee jumping şi tiroliană
Primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa, a declarat, miercuri, pentru News.ro, că un grup de arhitecţi care lucrează la Bruxelles pregătesc proiectul prin care funicularul de la Reşiţa, o construcţie industrială care a fost folosită pentru transportul calcarului extras de pe un deal din împrejurimi, să devină o atracţie turistică.
"Funicularul este o construcţie metalică de excepţie, e practic unică în Europa şi acum, fără să pară ciudat ce spun, eu îi fac o comparaţie chiar cu Turnul Eiffel. Nu e o construcţie foarte înaltă, dar e cu o lungime de 500 de metri peste oraş. Este o construcţie care face legătura între două dealuri, peste centrul oraşului. Ceea ce vrem să facem acum, cu un grup constituit din arhitecţi care lucrează la Bruxelles şi cu un inginer care a lucrat pe partea de tiroliene, de transport pe cablu, de gondole, este să pregătim un proiect prin care să creăm un punct de interes pentru tineri", a declarat Ioan Popa.
Edilul din Reşiţa a spus că tiroliana ar putea avea aproximativ 300 de metri şi va trece printre stâlpii de susţinere a funicularului.
"Vrem să facem o tiroliană de vreo 300 de metri, care să treacă, practic, prin interiorul stâlpilor. Pleacă de la un stâlp, trece prin interiorul celuilalt stâlp şi ajunge la al treilea stâlp, pe un parcurs de 300 de metri lungime. Mai este un stâlp în apropierea căruia este albia râului Bârzava, acolo vrem să facem un bungee jumping, să punem o platformă şi cordelină. Acolo avem o înălţime de aproximativ 35 de metri, o înălţime echivalentă cu un bloc turn. Mai avem o chestiune pe care am identificat-o cu ajutorul echipei: un fel de pendul, ca un leagăn. Te pui pe el în plan orizontal şi îţi dă drumul şi practic descrie un arc de cerc", a afirmat Ioan Popa.
Reprezentanţii Primăriei Reşiţa şi-au propus să amenajeze, pe drumul pe care îl parcurgea funicularul, şi un traseu pietonal, pentru ca toţi cei care doresc să poată afla tainele fabricării oţelului. La finalul rutei, vizitatorii se vor putea odihni într-un spaţiu verde, care va fi amenajat la halda de zgură.
"Vrem să facem traseu de la locul unde se extrăgea calcarul, prin funicular, până la fostul combinat, să punem în valoare şi furnalul care mai e în picioare, apoi să ecologizăm halda de zgură. Există o haldă de zgură de zece milioane de metri cubi, care e ca o cicatrice pe oraş şi pe care vrem să o ecologizăm, adică o aplatizăm, îi facem nişte terase, plantăm iarbă şi punem copaci pe ea. Fostul traseu, practic un traseu logic de producţie a fontei şi a oţelului, va fi transformat într-un traseu de vizită turistică. Va fi un traseu pietonal care pleacă de pe zona de la masivul de calcar, de unde se extrăgea calcarul, merge pe o promenadă pe funicular, având şi posibilitatea de a face sporturile extreme, şi se merge mai departe cu vizita la furnal şi apoi şi mai departe, în zona ce o ecologizăm, la halda de zgură", a mai spus Popa.
Proiectul pentru dezvoltarea zonei va fi depus pe U.I.A - Urban Innovative Actions, o axă de finanţare care se deschide direct la Bruxelles şi pentru care pot aplica unităţile administrativ-teritoriale care vor să întocmească proiecte pentru regenerarea şi dezvoltarea urbană.
"Fondurile alocate pe proiect, de la Bruxelles, sunt de cinci milioane de euro, însă e posibil să le facem în mai multe etape, pentru că nu o să ne ajungă aceşti bani pentru toate trei obiectivele. Începem cu funicularul şi vedem pe mai departe, ori să mergem pe axe multiple, se pot depune două proiecte pe aceasi axă, sau să cofinanţăm din alte surse, există fonduri norvegiene, fonduri elveţiene şi aşa mai departe", a precizat primarul municipiului Reşiţa.
Funicularul este un sistem de transport al calcarului, de la cariera de pe Valea Domanului. Este ca o punte de 3,5 kilometri lungime, din care aproximativ 600 de metri traversează Reşiţa. Linia funicularului se încrucişează în zona de centru a oraşului cu calea ferată pe care au circulat "premierele industriale" ale Reşiţei: locomotivele cu abur (1872), turbinele hidraulice (1946) şi marile motoare diesel navale (1977).
Funicularul a încetat să mai funcţioneze în urmă cu aproximativ 20 de ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
