Preşedintele Klaus Iohannis a spus vineri că regiunea Mării Negre reprezintă o preocupare importantă pentru NATO, aflându-se constant în pe agenda discuţiilor organizaţiei. Iohannis a afirmat că există abordări dedicate aceste regiuni, care este vitală mai ales pentru România. Şeful statului a subliniat că NATO este o organizaţie solidă şi unitară şi cea mai puternică alianţă care a existat.
„Reamintesc că a fost la summitul de aici din Varşovia când am reuşit prima dată să punem regiunea Mării Negre nu doar pe agenda Summitului NATO, ci să avem importanţa regiunii Mării Negre menţionată în documentul oficial NATO ca o preocupare importantă pentru NATO. Pentru noi, evident, regiunea Mării Negre este vitală, fiindcă noi acolo trăim. Dar este important să reiterăm importanţa unei abordări integrate a flancului estic. Atâta vreme cât avem o abordare unitară, vom fi foarte puternici. Dacă am începe să rupem flancul estic în mai multe bucăţele care se tratează separat, această unitate ar fi un pic mai dificil de garantat. Marea Neagră este pe agenda NATO constant, există abordări dedicate regiunii Mării Negre. Asta nu diminuează cu nimic importanţa discuţiilor pe Marea Baltică sau pe întregul flanc estic”, a declarat Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă altături de preşedintele Poloniei, la Reuniunea la nivel înalt a Formatului Bucureşti 9.
Şeful statului a mai afirmat că NATO este cea mai puternică alianţă militară care a existat, este solidă şi unitară.
„Relaţia transatlantică este vitală. Relaţia transatlantică este mult mai mult decât o simplă relaţie diplomatică, economică sau de tip tratat. Ea este chiar nervul central al demorcaţiei pe care noi o trăim şi o consolidăm în statele noastre. (...) NATO este de departe cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată. NATO a reuşit să păstreze pacea şi pe continentul european şi avem de gând să continuăm. Au trecut mulţi ani în care lucrurile au mers mai departe în virtutea inerţiei. Este natural ca acum, când mişcarea este mai amplă, când problemele globale sunt mai complexe decât au fost vreodată, să repunem în discuţie anumite teme. Acest lucru nu este greşit, este bine, fiindcă în final dorim să avem o abordare comună care nu este doar te tip teoretic, ci este o abordare comună pe care, la nevoie, să o punem şi în practică împreună. Eu mă număr printre liderii de naţiuni care consideră că NATO este solidă, unitară şi mergem mai departe împreună”, a mai spus Iohannis.
Preşedintele a menţionat că, la finalul Reuniunii la nivel înalt a Formatului Bucureşti 9, a fost adoptată o declaraţie comună, care reflectă evaluările şi obiectivele comune pentru consolidarea securităţii euro-atlantice.
Klaus Iohannis a precizat că, în primul rând, trebuie consilidat în continuare flancul estic al NATO, în baza unei abordări coerente şi integrate.
”În al doilea rând, este necesar să ne asigurăm că ne îndeplinim individual cât mai bine angajamentele luate, angajamentele pentru consolidarea capabilităţilor NATO şi să realizăm paşi concreţi în ce priveşte împărţirea echitabilă a responsabilităţilor. Asigurarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare şi investiţiile în modernizarea capabilităţilor sunt în fapt investiţii în propria securitate. Şi, totodată, ele sunt exact exemplele acestei abordări solidare de care vorbeam. România şi-a ţinut cuvântul privind angajamentele asumate pe această dimensiune şi acţionează ca şi alţii să urmeze acest exemplu”, a subliniat şeful statului.
În al treilea rând, a fost reafirmat angajamentul pentru proiectarea stabilităţii dincolo de teritoriul Aliat.
”NATO nu este izolat şi, din păcate, provocările de securitate din jurul nostru - atât la est, cât şi la sud - nu lasă altă opţiune decât aceea de a consolida în continuare capacităţile Alianţei de a aborda aceste ameninţări într-un mod cuprinzător. Aici intră deopotrivă sprijinul partenerilor noştri în construirea capacităţilor şi consolidarea rezilienţei lor, cât şi contribuţia noastră la lupta împotriva terorismului”, a firmat Iohannis.
De asemenea, a fost reiterat sprijinul acordat abordării actuale a NATO faţă de Rusia, aşa cum s-a decis la Summiturile Aliate din Ţara Galilor şi de la Varşovia.
”În al cincilea rând, am evidenţiat rolul parteneriatelor NATO şi al Politicii sale a Uşilor Deschise în consolidarea bunei guvernanţe, securităţii şi stabilităţii în Europa şi în vecinătatea sa. NATO este o alianţă politico-militară unică, fundamentată pe un set de valori. De aceea, perspectiva europeană şi euro-atlantică pentru statele din Balcanii de Vest sau partenerii noştri din Est reprezintă un stimulent puternic pentru continuarea proceselor de reformă”, a precizat preşedintele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
