Grupurile parlamentare reunite ale Partidului Mişcarea Populară au depus luni, 12 septembrie 2017, o solicitare adresată Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului referitoare la convocarea unei şedinţe de plen reunit ale celor două Camere pentru a discuta pe marginea situaţiei dificile în care se află comunitatea românească din Ucraina.
Este vorba despre noua lege a educaţiei adoptată, la 5 septembrie 2017, de către Rada Supremă a Ucrainei, lege care, prin articolul său 7, privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă.
„Observăm un dezinteres total al autorităţilor de la Bucureşti faţă de cei peste 500.000 de români din Ucraina, care sunt suspuşi unui proces agresiv de deznaţionalizare naţională. Este inadmisibil ca statul român să nu reacţioneze la astfel de acţiuni care încalcă flagrant drepturile românilor la educaţie în limba maternă. De aceea, sper să avem o şedinţă de plen reunit cât mai curând pentru a transmite un semnal ferm statului vecin şi a determina, astfel, nepromulgarea legii de către preşedintele ucrainean”, a declarat deputatul Eugen Tomac, lider al grupului parlamentar al PMP.
Solicitarea urmează a fi analizată în şedinţa Birourilor Permanente Reunite ale celor două Camere.
Găsiţi mai jos textul solicitării grupurilor reunite ale PMP adresată Birourilor Permanente Reunite ale celor două Camere.
Către: Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
Obiectul solicitării: Convocarea unei şedinţe de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului pentru o dezbatere a situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina
Ne exprimăm îngrijorarea ca urmare a situaţiei alarmante, creată recent de către statul ucrainean în raport cu minoritatea naţională română, situaţie care necesită, în opinia noastră, o poziţie fermă şi cât mai rapidă din partea celor două Camere reunite ale Parlamentului României.
Este vorba despre noua lege a educaţiei adoptată, la 5 septembrie 2017, de către Rada Supremă a Ucrainei, lege care, prin articolul său 7, dă startul procesului de lichidare metodică şi sistematică a învăţământului în limbile popoarelor autohtone şi de asimilare a minorităţilor naţionale din Ucraina, implicit a minorităţii etnice reprezentată de români.
Prin adoptarea noii legi a educaţiei, Rada Supremă a Ucrainei a trasat o linie a confruntării majorităţii ucrainene cu minorităţile naţionale văzute drept captive ale statului ucrainean şi ameninţă echilibrul interetnic fragil din diverse regiuni ale statului.
Articolul 7 al legii ucrainene a educaţiei generează un conflict juridic deosebit de grav cu prevederile documentelor internaţionale (universale şi europene) în materie de drepturi ale omului, minorităţi naţionale şi drepturi lingvistice şi culturale, precum şi cu prevederile Constituţiei Ucrainei şi cele ale cadrului legislativ intern privind politicile lingvistice de stat şi minorităţile naţionale. El este nu doar anti-minoritar, ci şi anti-ucrainean prin consecinţele lui. Acest articol încalcă flagrant şi angajamentele asumate de Ucraina prin Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina semnat la Constanţa la 2 iunie 1997.
Constatăm că Ucraina a suprimat în ultimul secol un număr maxim de şcoli cu limba română de predare. Astfel, în intervalul 1924-2017, administraţia din Ucraina a lichidat 205 şcoli cu predare în limba română din cele 282 câte au existat istoric, în tot atâtea localităţi cu populaţie românească. În ultimii 93 de ani statul ucrainean sovietic sau post-sovietic a lichidat şcolile cu predare în limba minorităţii române într-un ritm mediu de 2,2 şcoli anual.
În această situaţie deosebit de gravă, considerăm necesar ca România, ca stat model în domeniul relaţiilor interetnice la nivelul Uniunii Europene, să adopte o poziţie oficială prin care să insiste asupra nepromulgării legii educaţiei votate de Rada Supremă şi asupra aducerii ei în conformitate cu garanţiile constituţionale şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei, în speţă cu cele cuprinse în Tratatul de bază dintre România şi Ucraina din 2 iunie 1997.
În acest context, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară consideră oportună, stimaţi membri ai Birourilor Permanente Reunite, şi vă adresează rugămintea de a vă prevala de prerogativele dumneavoastră legale şi de a convoca, în conformitate cu 32, alin (1), litera i) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o şedinţă de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului pentru o dezbatere a situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina şi adoptarea unei Declaraţii oficiale a Parlamentului României pe marginea acestei situaţii.
Sprijinul acordat Ucrainei de către România în parcursul european trebuie condiţionat ferm de tratamentul civilizat şi respectuos aplicat minorităţii naţionale române la standarde europene, conform garanţiilor constituţionale exprese şi angajamentelor internaţionale ale Kievului.
România are obligaţia morală şi constituţională să ceară nu doar menţinerea instituţiilor de învăţământ româneşti existente în Ucraina, ci şi redeschiderea şcolilor româneşti în toate localităţile cu populaţie românească în care asemenea şcoli au existat în ultimii 93 de ani.
Statul ucrainean are obligaţia recunoaşterii comunităţii româneşti drept popor autohton, de a-i asigura autonomia culturală garantată constituţional şi de a păstra şi dezvolta învăţământul public în limba română.
Aşteptăm cu interes să ne comunicaţi, oficial, poziţia dumneavoastră în acest sens.
Cu deosebită consideraţie,
În numele grupurilor parlamentare reunite ale PMP,
Eugen Tomac
Lider Grup PMP Camera Deputaţilor
Dorin Bădulescu
Lider Grup PMP Senat
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
