Raportul MCV atrage atenţia asupra atacurilor împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar, iar cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale, prezentate spre consultare de către Guvern, ar putea afecta rezultatele luptei anticorupţie, arată Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un punct de vedere cu privire la raportul publicat miercuri de Comisia Europeană.
DNA arată că raportul Comisiei Europene conţine o evaluare globală a celor zece ani de reforme în justiţie, dar şi o analiză a progresului înregistrat în 2016.
Potrivit reprezentanţilor DNA, raportul constată un "bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt şi recomandă menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare în acest sens.
"Totodată, raportul atrage atenţia asupra atacurilor puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni, definindu-le drept «o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie» şi notează că, în 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie", mai arată DNA.
Procurorii anticorupţie menţionează că o altă îngrijorare este legată de modificările legislative menite să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie, cu referire la cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie, care "ar putea afecta cadrul juridic privind corupţia şi rezultatele luptei împotriva corupţiei”, potrivit raportului MCV.
Raportul constată că, în privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, bilanţul a fost unul solid şi din perspectiva investigaţiilor, dar şi a cazurilor finalizate în instanţe "cu o clară accelerare după anul 2011”, mai arată DNA.
Astfel, au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile şi din toate partidele politice, precum şi privind funcţionari publici, magistraţi şi oameni de afaceri.
De asemenea, DNA investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt, mai arată procurorii, citând concluziile raportului.
Totodată, s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie, precizează DNA.
"Raportul califică acest bilanţ, menţinut constant în 2016, drept un semn de independenţă şi profesionalism al instituţiilor judiciare. Cu toate acestea, constată că repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace", notează reprezentanţii DNA.
Ei mai arată că, potrivit documentului Comisiei Europene, "succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanţii unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracţiuni.”
Procurorii remarcă însă că acest lucru a determinat "atacuri adesea orientate direct către magistraţi în mod individual, ceea ce depăşeşte critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziţie".
Reprezentanţii DNA arată că raportul atrage atenţia că atacurile care vizează discreditarea diferiţilor magistraţi sau a instituţiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar şi, eventual, să intimideze diferiţii magistraţi.
"Din perspectivă legislativă se menţionează că intrarea în vigoare a Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală în 2014, creează acum de un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. Încă de la început, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare constantă, având în vedere, astfel cum s-a menţionat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu", mai arată DNA.
Procurorii anticorupţie menţionează că autorii raportului insistă că "legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile” şi că dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV.
"Aceste recomandări reţinuseră lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive. În acest sens, în actualul raport se recomandă «adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie»”, mai arată DNA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
