Daniela Mîţu, profesor coordonator şi director la Şcoala Gimnazială „Iulia Hălăucescu” Tarcău din judeţul Neamţ, a aplicat şi a fost selectată în programul Nouă ne pasă, în octombrie 2019.
Datorită susţinerii acordate de eMAG şi de Fundaţia Nouă ne pasă, copiii din mediul rural aflaţi în pericol de abandon şcolar nu numai că nu au abandonat şcoala, ci au înregistrat progrese la învăţătură. Pentru că ei sunt cei din Clasa care nu se lasă.
În primăvara acestui an, clienţii eMAG au susţinut copiii din programul „Nouă ne pasă” prin donaţii în valoare de peste 160.600 de lei care au asigurat peste 5.900 de ore de educaţie remedială. Daniela Mîţu este unul dintre cei 198 de profesori care în anul şcolar 2021-2022 au susţinut 2.422 de copii de la 84 de şcoli din 31 de judeţe prin programul „Nouă ne pasă”. Prin acest program profesorii au reuşit atât să ridice cu aproximativ un punct notele elevilor, cât şi să crească prezenţa acestora la ore cu 80%. Elevii au reuşit astfel să ajungă la zi cu materia şi să-şi continue parcursul şcolar.
eMAG, alături de alţi parteneri, se implică de 10 ani în programe pentru susţinerea educaţiei alături de Fundaţia Nouă ne pasă şi îşi pune la dispoziţie platforma pentru donaţii, astfel încât centrele din programul „Nouă ne pasă” să ajungă în cât mai multe locuri din ţară. Prin programul de prevenire a abandonului şcolar „Nouă ne pasă”, profesori parteneri, precum doamna profesor Daniela Mîţu, lucrează cu elevii din mediile defavorizate şi îi ajută să recupereze materia, oferindu-le o şansă în plus pentru a-şi putea continua studiile.
Aţi intrat în programul Nouă ne pasă susţinut de eMAG şi Fundaţia Nouă ne pasă în octombrie 2019. Care a fost influenţa acestui program asupra evoluţiei copiilor?
Eu am avut marea bucurie ca, prin acest program, să-i fi scos pe unii copii din întuneric, aş zice. Unul dintre ei era în clasa a treia şi nu recunoştea nicio literă, iar la finalul anului şcolar trecut, când copiii citeau o poezie în clasă împreună cu doamna învăţătoare, a ridicat mâna şi a citit tot textul! Când a venit la afterschool radia, pur şi simplu zbura pe hol! Mi-a spus „doamna, am reuşit! I-am citit doamnei învăţătoare toată poezia!”
Acesta a fost momentul meu de împlinire maximă din programul „Nouă ne pasă”. A doua mare bucurie este legată de o fetiţă care face parte dintr-o familie cu 7 copii. Această familie a fost adusă în comună de domnul primar, de undeva de sub un pod, unde locuia. Niciunul dintre copii nu ştia să scrie şi să citească. Mama e analfabetă, tatăl lucrează prin sat... Ei bine, această fetiţă evoluează de la o întâlnire la alta de ţi-e mai mare dragul. Pur şi simplu face abstracţie de toate probleme sale şi ale familiei şi învaţă.
Care a fost rolul proiectului în comunitatea dvs? Cum l-au perceput părinţii? Cum l-au primit copiii?
La început, copiii se temeau să nu fie marginalizaţi şi consideraţi săraci, pentru că ştim că scopul proiectului este de a-i feri de abandonul şcolar tocmai pe copiii care au o situaţie socio-economică precară. A trebuit să prezint acest lucru tuturor elevilor, pentru ca aceştia să înţeleagă de ce nu toţi din şcoală au acces la afterschool-ul din programul „Nouă ne pasă”. Deci copiii au fost speriaţi la început, dar după aceea s-au relaxat când au văzut cum percep ceilalţi copii, cei cu rezultate bune la învăţătură, pregătirea de la afterschool a colegilor lor. Nu am putut să-i implicăm şi pe aceştia în program, deşi tare mult ar fi vrut să-şi ajute colegii. Deci iată că acest program a încurajat şi empatia şi spiritul de echipă.
Care au fost provocările pe care le-aţi avut?
Nu am ştiut, la început, cum să ne organizăm în mod eficient. Dar după aceea totul a mers bine, mai ales când am creat grupe cu un număr mic de copii. Am început cu o grupă de 9 copii din două clase diferite. Dar a fost destul de greu, pentru că nu aveam timp să discut cu fiecare în parte. După aceea am redus grupele şi am înţeles cum trebuie să organizăm lucrul ca să avem rezultate bune. Anul acesta copiii deja ştiu ce se întâmplă, sunt mult mai activi, iar grupa e mai mică, de 4 copii care sunt din aceeaşi clasă. Şi se lucrează extraordinar de bine!
Care sunt cauzele pe care le-aţi observat dvs. care duc la abandon şcolar? Ce determină acest lucru şi cum?
Situaţia familială, în primul rând. Părinţii sunt mult mai preocupaţi de grija de zilei de mâine, nu au locuri de muncă şi atunci trebuie să-şi caute mereu o posibilitate de a câştiga un ban. Şi au mai puţin timp să se ocupe de copii. Şi dacă nici din partea şcolii aceşti copii nu primesc atenţie, atunci ei sunt pierduţi. Rolul nostru este extraordinar de important mai ales în a-i asculta. Copiilor le lipseşte adultul care să-i asculte. Vor să vadă că ceea ce spun ei este important şi, dacă faci asta, atunci se deschid şi vin către tine. A câştiga încrederea unui copil este un proces pe termen lung, nu se face de azi pe mâine. Iar programul acesta dă posibilitatea copilului să se deschidă emoţional, în primul rând, în faţa cadrului didactic care trebuie, pentru a fi de mai mult ajutor, să-i cunoască povestea. Fiecare copil are povestea lui şi, dacă i-o cunoşti, ştii şi cum să-l ajuţi şi să-l asculţi.
Aţi adus copiii la zi cu materia, cu româna şi matematica, lucrând în primul rând cu grupe mici de copii. În afară de acest tip de organizare a lecţiilor, care au fost metodele de predare-învăţare-evaluare pe care le-aţi folosit în cadrul acestui program?
Am folosit jocul. Am imitat situaţii reale de viaţă, de exemplu în timpul anului şcolar trecut ne-am imaginat că suntem într-un magazin şi, în loc de „lei”, am avut ca monedă „nnpei”- de la „nouă ne pasă”... Şi aveam bancnote de 10, 50, 100 de nnpei cu care porneam la „cumpărături”. Copiii primeau nnpei în funcţie de rezultatele corecte la exerciţiile pe care le rezolvau.
Cum aţi utilizat finanţarea primită de la Fundaţia Nouă ne Pasă?
Pentru masa caldă, în primul rând. Copiii aşteaptă masa caldă ca pe o mare bucurie a zilei. Când se întorc acasă, nu e nimeni fiindcă părinţii sunt plecaţi să câştige pâinea zilei, iar astfel masa caldă pe care o primesc în cadrul programului este extraordinar de importantă. Echipa care coordonează proiectul insistă foarte mult ca masa pe care o oferim să fie caldă, să nu li se dea sandvişuri, de exemplu. Noi am găsit şi o firmă cu care colaborăm foarte bine şi nu facem rabat nici de la calitate, nici de la cantitate.
Şi am mai folosit banii pentru rechizite, fireşte. Am beneficiat şi de tablete în perioada de online cu abonament la internet... Ne-am bucurat să vedem că sunt foarte bine organizaţi şi extrem de serioşi cei de la Fundaţie care coordonează acest program.
Proiectul este susţinut de eMAG prin donaţiile făcute pe platforma eMAG de către clienţii săi.
Cum credeţi că ar fi comunitatea fără acest sprijin şi ce mesaj le-aţi transmite celor care aleg să doneze după o sesiune de cumpărături?
Am ajunge la abandon şcolar. Eu mă bucur mult că am primit acordul pentru acest program, şcoala are o încadrare bună, de aceea mă gândeam că nu avem şanse la programul Nouă ne pasă. Cei din programul „Nouă ne pasă” au înţeles perfect că, în timp, dacă nu ne-ar fi selectat, am fi ajuns la abandon şcolar din cauza situaţiei la limită a multor familii. Şi ne bucurăm că şi rezultatele s-au îmbunătăţit la clasă.
Adică un copil care nu recunoştea literele să ajungă să citească, asta le dă curaj şi altor copii care sunt în aceeaşi situaţie. Cred că şi cei care donează pentru susţinerea programului au încredere, fiindcă am văzut că cei de la „Nouă ne pasă” au un raport complet la sfârşit de an care arată rezultatele programului. Au acele filmuleţe care dezvăluie realitatea din teren şi cei care aleg să investească pot avea bucuria faptului că au contribuit la un viitor mai bun decât l-ar fi avut copiii aceştia dacă nu ar fi avut sprijin.
Cum se implică părinţii în proiect şi ce ajutor v-au oferit? Aţi avut provocări în a-i convinge să trimită copiii la after?
Nu, părinţii chiar şi-au exprimat dorinţa ca şi fraţii mai mici ai celor care participau la program să intre la after. Dar, cum programul se adresează elevilor începând cu clasa a treia, cei mici trebuie să mai aştepte.
La fel ca şi doamna profesor Mîţu, sute de alţi profesori din mediul rural încearcă să îi ajute pe elevii lor să nu se lase de şcoală, deşi uneori această provocare este mult mai dificilă decât pare. Din diferite motive, cel mai important fiind poate situaţia financiară precară a familiei, orarul unui copil de la ţară este marcat de multe absenţe, multe dintre ele cauzate şi de faptul că trebuie să îşi ajute părinţii în gospodărie sau de lipsa hainelor, rechizitelor şi a unei mese calde. Cu puţin sprijin, cum este cel oferit de Fundaţia Nouă ne pasă, copiii care frecventează centrele afterschool câştigă o şansă în plus la un viitor mai bun, prin educaţie. Poate că acum orarul nu arată la fel pentru toţi elevii, dar împreună putem schimba asta. Şi tu poţi ajuta la schimbarea în bine a Orarului clasa care nu se lasă cu o mică donaţie aici!
Creată în 2012, Fundaţia Nouă ne pasă s-a născut din dorinţa de a sprijini procesul educaţional al copiilor şi tinerilor din România, în sensul extins al termenului: accesul la studii, susţinerea performanţei, cultivarea unor valori autentice. Prin programele dezvoltate, Fundaţia lucrează pentru a creşte şansele fiecărui copil sau tânăr printr-un proces de formare concludent, adaptat nevoilor şi intereselor lui. Alături de parteneri, profesori şi învăţători, promovează folosirea unor metode pedagogice adaptate fiecărui copil şi cultivă creativitatea şi libertatea de gândire.
(Articol susţinut de eMAG)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
