Proiectul privind stabilirea în România a unei noi sărbători naţionale, Ziua Declarării Independenţei, nu a putut fi adoptată de Parlament, lipsind numărul necesar de voturi, după ce a stârnit ample dispute, deputaţii neputând să cadă de acord dacă independenţa a fost declarată pe 9 sau pe 10 mai.
Legea s-a aflat la votul final al Camerei Deputaţilor, care este for decizional, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind lege organică, astfel încât va fi revotată în sesiunea următoare, în septembrie.
Motivul pentru care legea a strâns doar 162 de voturi "pentru", din cele 191 necesare, a fost legat de disputele între deputaţi pe tema datei istorice care ar trebui să marcheze independenţa României, din războiul din 1877.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Astfel, propunerea iniţială, semnată de 76 de parlamentari PNL şi un social-democrat, depusă în iunie 2013, prevedea declararea zilei de 10 mai "Ziua Independenţei", care ar fi urmat să fie sărbătorită şi ca zi liberă. Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2013, urmând apoi trei ani de amânări succesive în Camera Deputaţilor. Legea a fost retrimisă de mai multe ori la comisiile de specialitate, ajungând în cele din urmă în Comisia pentru muncă, condusă de Adrian Solomon (PSD).
Acesta, în februarie 2016, a decis, alături de deputaţii din această comisie, schimbarea datei de 10 mai în 9 mai, pe motiv de "respectare a adevărului istoric". Adrian Solomon a susţinut, de la tribuna Parlamentului, că independenţa a fost declarată pe 9 mai, prin discursul Regelui Carol în faţa Senatului.
Mai mult, s-a eliminat şi prevederea privind declararea zilei ca fiind nelucrătoare, pe motiv că această propunere nu poate fi susţinută financiar.
Schimbarea datei declarării independenţei din 10 mai în 9 mai a provocat ample dispute în Parlament, aleşii PNL susţinând că realitatea istorică este legată de data de 10 mai, în timp ce social-democraţii au insistat pentru 9 mai.
"Cred că este a nu ştiu câta oară când ne facem că nu înţelegem cum e istoria acestei ţări", a spus deputatul Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, care a pledat pentru data de 10 mai.
"Istoria unei ţări nu se poate schimba prin vot, dar prin vot ea poate fi onorată de generaţiile viitoare", a continuat deputatul.
Liderul deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a mai explicat că momentul în care o lege intră în vigoare, precum cea privind declararea independenţei, este acela în care ea este promulgată, iar acest lucru s-a întâmplat pe 10 mai de către Regele Carol, şi nu pe 9 mai, odată cu discursul său.
Adrian Solomon s-a arătat deranjat de această declaraţie, afirmând că, "pentru cei care au cunoscut istorie", ziua proclamării independenţei este 9 mai, odată cu anunţul din Parlament.
"Îi şade foarte bine alături de Ziua Europei, alături de Declaraţia Schuman", a spus Solomon, răspunzând astfel celor care afirmau că Ziua Independenţei este strâns legată şi de Ziua Regelui, de pe 10 mai.
"Legea va fi supusă din nou votului în sesiunea viitoare. Atunci eu voi fi la Primărie. Sper că ceea ce veţi face în toamnă să nu ducă la schimbarea istoriei", a continuat Solomon, referindu-se la candidatura sa la Primăria Bârlad.
Liberalul Gigel Ştirbu, fost ministru al Culturii, i-a replicat imediat acestuia: "Vestea bună e că plecaţi din Parlament. Vestea proastă e că Primăria Bârlad va avea de suferit".
Mai mult, Ştirbu i-a acuzat pe cei care vor să schimbe data declarării independenţei de "mistificare" şi de practici ale dictaturii comuniste.
"De ce, Dumnezeule, să ne încăpăţânăm să susţinem un punct de vedere care, în definitiv, nu poate să conducă decât la argumentaţia celor de dinainte de 1989?", a spus Ştirbu.
Legea va fi supusă din nou la vot în sesiunea următoare.
Pe 9 mai 1877, în Parlament, opoziţia aştepta reacţia Guvernului la o interpelare despre pregătirea armatei, iar în discursul de răspuns, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, a folosit celebra frază: ”Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Parlamentul a votat apoi în unanimitate o rezoluţie prin care a proclamat deplina independenţă a ţării. Dar abia a doua zi, pe 10 Mai 1877, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă. Momentul este descris detaliat în memoriile lui Carol I.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
