Judecătoarea Curţii Constituţionale Simina Tănăsescu a avut o opinie concurentă la decizia CCR de respingere a sesizării PNL şi USR privind numirea lui Florin Iordache la şefia Consiliului Legislativ. Ea argumentează, în textul redactat, că a rămas incert cadrul normativ care permite Curţii să verifice constituţionalitatea hotărârilor parlamentare. În schimb, preşedintele CCR Valer Dorneanu vine cu precizări referitoare la această opinie concurentă şi spune că soluţia de respingere ca neîntemeiată a sesizării de neconstituţionalitate a fost pronunţată cu unanimitate de voturi şi cu opinia concurentă a Siminei Tănăsescu. La şedinţa deliberărilor, Tănăsescu s-a pronunţat pentru respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă motivat de faptul că hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate, explică Dorneanu. Totuşi, opinia „concurentă a judecătoarei Tănăsescu nu concordă cu susţinerile prezentate în cadrul şedinţei de deliberări de Simina Tănăsescu exclusiv pe soluţia de inadmisibilitate. „Mai mult, cuprinde - în mod paradoxal - argumente în favoarea soluţiei contrare adoptate cu unanimitate de voturi, ceea ce transformă opinia autointitulată «concurentă» într-o veritabilă opinie separată. În mod cert, autoarea opiniei concurente nu a votat în sensul admiterii sesizării de neconstituţionalitate”, adaugă preşedintele Curţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Motivarea Curţii Constituţionale poate fi accesată AICI.

„În dezacord cu soluţia de respingere a sesizării ca neîntemeiată pronunţată de Curtea Constituţională în prezenta cauză considerăm că soluţia care se impunea era fie cea de respingere a sesizării ca inadmisibilă, fie - în ipoteza în care s-ar fi trecut peste filtrul de inadmisibilitate - cea de admitere pe fond a sesizării pentru motivele ce vor fi arătate în continuare:

- După modificările legislative din vara anului 2012 cadrul normativ ce permite Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea hotărârilor parlamentare a rămas incert, fapt care a permis Curţii Constituţionale să afirme că „este singura în măsură ca, pe cale jurisprudenţială, să stabilească cadrul în care îşi exercită atribuţia de control al constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, aşa cum de altfel a procedat până în prezent, urmând a examina obiectul sesizărilor cu care este învestită şi a le soluţiona în consecinţă prin raportare la valorile şi principiile constituţionale afectate”.

- Cu privire la conţinutul atribuţiei sale de verificare a constituţionalităţii hotărârilor parlamentare, în particular în materia constituţionalităţii hotărârilor cu caracter individual, Curtea Constituţională are o jurisprudenţa impredictibilă care oscilează între un control abstract şi formal, ce poartă doar asupra actului emis de Parlament şi un control concret, inclusiv asupra marjei discreţionare de care dispune Parlamentul atunci când desemnează, validează sau revocă persoane în cadrul unor autorităţi publice.

- Pe baza jurisprudenţei variabile a Curţii Constituţionale, în prezenta cauză respingerea ca neîntemeiată a sesizării ar fi avut cea mai mică probabilitate, în vreme ce respingerea ca inadmisibilă ar fi fost posibilă, iar admiterea ar fi fost cea mai predictibilă soluţie”, arată judecătoarea Simina Tănăsescu, în opinia concurentă.

Dorneanu: Judecătorul constituţional dezvoltă în opinia concuretă argumentele invocate în cursul şedinţei de deliberări în sensul soluţiei votate, fără a-şi deforma sau distorsiona votul exprimat

Motivarea Curţii privind respingerea sesizării vine şi cu o serie de precizări ale preşedintelui CCR Valer Dorneanu care spune că în opinia concurentă apare altă argumentaţie a judecătoarei Simina Tănăsescu decât în şedinţa deliberărilor asupra sesizării respective privind numirea lui Florin Iordache la şefia Consiliului Legislativ. El mai spune că opinia concurentă a magistratului Tănăsescu are argumentele în favoarea soluţiei contrare adoptate cu unanimitate de voturi, lucru ce transformă opinia concurentă „într-o veritabilă opinie separată”.

Dorneanu mai precizează că de principiu, judecătorul constituţional în cuprinsul opiniei concurente prezintă şi dezvoltă argumentele sale invocate în cursul şedinţei de deliberări în sensul soluţiei votate, fără a-şi deforma sau distorsiona votul exprimat şi argumentele care au stat la baza acestuia. 

„În cadrul şedinţei de deliberări, doamna judecător s-a pronunţat pentru respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă motivat de faptul că hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate potrivit art.146 lit.l) din Constituţie coroborat cu art.27 din Legea nr.47/1992. 

- Opinia «concurentă» redactată nu concordă cu susţinerile prezentate în cadrul şedinţei de deliberări de doamna judecător exclusiv pe soluţia de inadmisibilitate şi, mai mult, cuprinde - în mod paradoxal - argumente în favoarea soluţiei contrare adoptate cu unanimitate de voturi, ceea ce transformă opinia autointitulată «concurentă» într-o veritabilă opinie separată. În mod cert, autoarea opiniei concurente nu a votat în sensul admiterii sesizării de neconstituţionalitate motivat de neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr.73/1993 pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului Legislativ.

- Potrivit art.59 alin.(3) din Legea nr.47/1992, «Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia». Astfel, de principiu, judecătorul constituţional în cuprinsul opiniei concurente prezintă şi dezvoltă argumentele sale invocate în cursul şedinţei de deliberări în sensul soluţiei votate, fără a-şi deforma/distorsiona votul exprimat şi argumentele care au stat la baza acestuia. 

- Nuanţarea votului exprimat în şedinţa de deliberări a Curţii Constituţionale prin argumentele cuprinse într-o opinie concurentă este inadmisibilă, întrucât prin intermediul unei asemenea opinii judecătorului constituţional nu îi este permis nici să se răzgândească în privinţa soluţiei votate şi nici să prezinte argumente total străine în raport cu cele susţinute în şedinţa de deliberări, când a fost pronunţată decizia.

- Or, opinia «concurentă» redactată neglijează tocmai aceste aspecte, consemnând soluţii şi argumente diferite faţă de cele prezentate la şedinţa de deliberări de doamna judecător, ceea ce este contrar art.59 alin.(3) din Legea nr.47/1992 şi art.426 alin.(2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992”, indică precizările preşedintelui CCR Valer Dorneanu cuprinse în motivarea deciziei de respingere a sesizării de către Curte.

Pe 18 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiate sesizările PNL şi USR privind numirea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte la Consiliului Legislativ şi argumentează că numirea a fost făcută conform cu Legea fundamentală, respectiv cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi (simplă).

„Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale”, arată instituţia în motivarea deciziei publicată marţi pe site-ul CCR.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.