Comisia specială pentru modificarea legilor Justiţiei a votat luni ca preşedintele României să fie exclus din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), astfel că atribuţiile de revocare şi numire a acesteia îi revin Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, comisia a dat raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către CCR. De asemenea, au fost adoptate unele amendamente potrivit cărora preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice funcţie publică sau privată, cu unele excepţii. Totodată, s-a decis eliminarea comisiilor de control SRI şi SIE din procedura de verificare a declaraţiilor pe proprie răspundere ale magistraţilor privind colaborarea cu serviciile de informaţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Comisia Iordache a decis că preşedintele nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Funcţii din magistratură, incompatibile cu orice funcţie publică sau privată, cu unele excepţii

Astfel, potrivit articolului 31 alin. (3) din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ”Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari”.

De asemenea, a fost adoptat şi articolul 33 alin. (11), care precede că „Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1)”.

Comisia specială a adoptat şi un articol care prevede că funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice funcţie publică sau privată, cu excepţia: a) funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare; b) funcţiilor din structurile autorităţii judecătoreşti, inclusiv cele din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri; c) funcţiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia, cu excepţia funcţiilor de ministru şi orice altă funcţie de demnitate publică numită.

Tot luni a fost adoptată şi eliminarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii SRI şi SIE din procedura de verificare a veridicităţii declaraţiilor pe proprie răspundere ale magistraţilor, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

"Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (2) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,  judecătorul sau procurorul vizat", se arată în textul adoptat luni.

 

Iniţial, verificarea declaraţiilor era făcută şi de comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţii SRI şi SIE.

Comisia Iordache a votat eliminarea preşedintelui României din procedura numirii conducerii ICCJ

Articolul la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că CSM primeşte atribuţii de numire şi revocare a conducerii ICCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură şi se va corela cu Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, unde se va propune eliminarea presedintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ.

"Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) numesc şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede articolul votat.

În forma iniţială, articolul spunea: "Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) propun preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) numesc şi revocă preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Comisia Iordache a dat raport de admitere pentru modificările legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în concordanţă cu deciziile CCR

Comisia specială care modifică cele trei legi ale Justiţiei a dat luni, cu 12 voturi “pentru” şi 6 "împotrivă”, raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).

Comisia a decis reformularea articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

"Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională", este noua formă a articolului.

De asemenea, comisia a votat ca articolul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară să revină la forma iniţială.

"Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii", se arată în textul adoptat.

Membrii comisiei speciale au respins mai multe amendamente propuse de senatorul PSD Şerban Nicolae la Legea 304/2004, după ce aceştia au decis că ele exced deciziei CCR.

Raportul de admitere va fi trimis la Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată.

Comisia specială privind legile justiţiei, condusă de Florin Iordache, s-a reunit, luni, la ora 10.00, pentru a pune în acord legile justiţiei cu deciziile CCR, după ce mai multe articole ale acestora au fost declarate necostituţionale.

Modificările asupra celor trei legi ale justiţiei -  legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) - adoptate la sfârşitul anului trecut de către Parlament, au fost constestate la Curtea Constituţională a României (CCR) şi de către PNL şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar CCR a decis în cazul tuturor celor trei legi că modificările sunt parţial neconstituţionale, urmând ca acestea să se reîntoarcă la comisie. 

Comisia a aşteptat publicarea motivărilor Curţii Constituţionale pe cele trei legi ale Justiţiei.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.