Liderul PSD, Sorin Grindeanu, susţine că reforma administrativă, care va presupune comasări de localităţi şi desfiinţarea mai multor judeţe, nu a fost discutată în partid, el precizând că, dacă vor fi menţinute localităţile mici, cetăţeanul va fi cel care va suferi cel mai mult.
Sorin Grindeanu a afirmat, miercuri sară, la Antena 3, că reforma administrativă este deocamdată în stadiul unei propuneri pe care a făcut-o europarlamentarul Dragoş Benea şi că nu a existat până acum o discuţie pe acest subiect în interiorul PSD.
”Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu.
Liderul PSD a precizat că a discutat în cursul zilei cu şefii Consiliilor Judeţene de la Ialomiţa şi Călăraşi, iar aceştia i-au spus că ar vrea să-şi unească judeţele.
”Mi-au spus că au stat de vorbă şi că nu mai stau după ce facem noi şi că ei vor să îşi unească judeţele. Sunt două judeţe mici, de 200 şi ceva de mii de locuitori care nu fac faţă la ceea ce se întâmplă acum. PSD-ul cu toate riscurile îşi asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral”, a explicat Grindeanu.
Potrivit liderului PSD, reforma administrativă se face pentru servicii mai bune oferite cetăţenilor şi pentru costuri mai mici ale statului.
”Sunt localităţi mici în România care nu mai pot să se susţină din punct de vedere economic, care nu pot să facă proiecte europene, care nu pot să aducă cetăţenilor servicii publice de calitate, fiindcă nu au capacitatea administrativă să facă acest lucru. Este o reformă extrem de grea, poate e cea mai grea reformă pe care şi-o asumă cineva”, a adăugat Sorin Grindeanu.
Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială a României, a declarat luni că această reformă presupune un cost politic cert, pe care cei din PSD sunt pregătiţi să-l asume.
El a arătat că 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administraţie locală bugetofagă.
Eurodeputatul a prezentat o serie de criterii, pe baza cărora să se poată fundamenta o matrice a sustenabilităţii administrative şi a precizat că, în baza acestora, vor propune ca la nivelul fiecărui judeţ să se constituie un comitet judeţean de reorganizare, un vehicul instituţional construit în jurul instituţiei prefectului, alături de Consiliul Judeţean, Oficiul de Cadastru, Direcţia Judeţeană de Statistică, Inspectoratul Şcolar, Poliţia, Direcţia Agricolă care vor transmite propunerile de reorganizare.
După parcurgerea tuturor acestor etape, se va genera primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust şi care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.
Medikatv.ro
