Curtea Constituţională a amânat, pentru 13 martie, dezbaterea sesizării formulate de preşedintele Klaus Iohannis asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Actul normativ are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 95/2014 prin care se modifică şi se completează Legea nr. 341/2004, în sensul circumstanţierii sferei beneficiarilor drepturilor cuvenite în calitate de Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 30 noiembrie 2023, acest act normativ la Curtea Constituţională.
„La data de 15 noiembrie 2023, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 (PL-x nr. 239/2015)”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Potrivit şefului statului, „legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 95/2014 prin care se modifică şi se completează Legea nr. 341/2004, în sensul circumstanţierii sferei beneficiarilor drepturilor cuvenite în calitate de Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi a modificării procedurii de emitere a certificatelor de revoluţionar şi de acordare a indemnizaţiei lunare”.
„OUG nr. 95/2014 introduce o serie de modificări şi completări în cuprinsul Legii nr. 341/2004. Unele dispoziţii ale ordonanţei de urgenţă încalcă o serie de norme şi principii constituţionale, redactarea lipsită de claritate creând o confuzie cu privire la etapele procedurale ce trebuie parcurse, la efectele juridice ale actelor emise, cu implicaţii directe asupra drepturilor beneficiarilor Legii nr. 341/2004 instituie de legiuitor ca formă a recunoştinţei statului român pentru sacrificiul acestora, dar şi asupra exercitării atribuţiei constituţionale a Preşedintelui României de a conferi titluri şi decoraţii, potrivit art. 94 lit. a) din Constituţie”, arată preşedintele Iohannis, în sesizare.
El mai afirmă că „neclaritatea normelor deduse controlului de constituţionalitate are consecinţe şi în planul exercitării atribuţiei constituţionale a Preşedintelui României de a conferi titluri de onoare în virtutea rolului său constituţional de reprezentant al statului român, consacrat de art. 80 alin. (1) prin raportare la art. 94 lit. a) din Constituţie şi prin raportare la jurisprudenţa constituţională în materie, obligatorie potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie”.
„Caracterul ambiguu al prevederilor legale în materia procedurii de emitere a titlurilor de revoluţionari a permis adoptarea unor norme metodologice de aplicare a OUG nr. 95/2014 prin care a fost nesocotită atribuţia constituţională conferită Preşedintelui României de art. 94 lit. a) din Constituţie, respectiv aceea de a aprecia cu privire la acordarea/neacordarea decoraţiilor şi a titlurilor de onoare. Astfel, în ipoteza în care Preşedintele României ar fi obligat să emită decretul de atribuire a titlului de Luptător cu Rol Determinant, anterior emiterii certificatului de revoluţionar de către Secretariatul de Stat, atribuţia Preşedintelui României s-ar reduce la o intervenţie formală, ceea ce înlătură însăşi substanţa acestei prerogative constituţionale. Altfel spus, alin. (5) al art. 92 din Legea nr. 341/2004 în această interpretare, goleşte de conţinut prerogativa Preşedintelui României în legătură cu acordarea acestor titluri de onoare, astfel cum a fost consacrată de jurisprudenţa instanţei constituţionale, având în vedere că acestuia i s-ar trasa o anumită conduită, negându-i-se puterea discreţionară de care Preşedintele se bucură în exercitarea acestei atribuţii”, conform sursei citate.
Şeful statului mai argumentează că „decretele Preşedintelui României de conferire a unor decoraţii sau titluri de onoare au, pe lângă dimensiunea lor juridică, şi o puternică semnificaţie politică, iar contrasemnarea acestora de către prim-ministru, care îşi angajează pe această cale răspunderea politică în faţa Parlamentului, confirmă puterea discreţionară de care se bucură Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 94 lit. a), b) şi d) din Constituţie”.
„Îndeplinirea operaţiunii contrasemnării reprezintă o cerinţă esenţială şi de validitate a actului juridic. Altfel spus, voinţele Preşedintelui României şi ale prim-ministrului trebuie să se întâlnească şi să conveargă pentru a se naşte valabil unele acte, printre care şi cele referitoare la decretele de conferire a titlurilor de onoare. Faţă de aceste argumente şi faţă de considerentele stabilite pe cale jurisprudenţială, plasarea etapei acordării titlului anterior celei a emiterii certificatului de revoluţionar, ca o etapă obligatorie, contravine nu doar rolului constituţional al Preşedintelui României, ci şi mecanismului constituţional care dă posibilitatea manifestării controlului parlamentar în mod plenar şi direct asupra activităţii prim-ministrului şi, implicit, a Guvernului”, spune Preşedintele României.
„Pe de altă parte, în sistemul nostru constituţional, aspectul esenţial al instituţiei contrasemnării este acela că, prin contrasemnare, prim-ministrul îşi asumă responsabilitatea politică pentru unele dintre actele şefului statului, care nu răspunde politic în faţa Parlamentului, şi, ori de câte ori s-ar pune problema legalităţii unui decret deja emis de Preşedintele României în faţa instanţei de contencios administrativ, aceasta va trebui să îşi verifice competenţa materială, în raport cu dispoziţiile art. 126 din Constituţie. Având în vedere aspectele de mai sus, neclaritatea normelor criticate, confuzia cu privire la actele juridice generatoare de drepturi prevăzute de Legea nr. 341/2004, precum şi cu privire la etapele procedurale ale atestării unor calităţi sau acordării unor titluri de onoare sunt susceptibile a genera şi o lipsă de predictibilitate cu privire la competenţa instanţelor de judecată, obiectul acţiunilor şi cadrul procesual. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 este neconstituţională”, mai prezicează Klaus Iohannis, în sesizarea către CCR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
