Plenul Senatului a respins, luni, cererea de reexaminare a Legii energiei electrice şi gazelor naturale, transmisă de preşedintele Klaus Iohannis în luna iulie, în care atrăgea atenţia că, prin noile prevederi, ar putea fi afectată competiţia de pe piaţa energiei şi ar putea fi periclitată furnizarea energiei electrice în perioadele cu temperaturi extreme
Senatul a adoptat raportul comisiei de transporturi, prin care respingeau cererea de reexmainare a şefului statului, cu 63 de voturi ”pentru”, 8 ”contra” şi 3 abţineri. Forul decizional în cazul acestui proiect este Camera Deputaţilor.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, în luna iulie, Parlamentului să reexamineze noua formă a Legii energiei electrice şi gazelor naturale invocând faptul că ar putea fi afectată competiţia de pe piaţa energiei şi ar putea fi periclitată furnizarea energiei electrice în perioadele cu temperaturi extreme.
”În opinia noastră, unele dintre prevederile legii menţionate sunt neclare şi, prin aceasta, pot genera o serie de consecinţe cu un potenţial efect negativ în domeniu, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament a actului normativ transmis la promulgare”, arăta preşedintele în cererea de reexaminare.
Şeful statului atrăgea atenţia că ”un alineat nou introdus de către Parlament la articolul 29 permite producătorilor de energie să încheie acorduri cu alţi producători şi să realizeze un mix energetic, cu mai multe surse de generare, pentru a oferta pe piaţa internă sau la export energia electrică, al căror efect ar putea fi limitarea competiţiei de pe piaţă, cu consecinţe negative asupra consumatorului”.
”Prin faptul că nu se precizează condiţiile minime privind structura mixtului energetic sau criteriile ce ar trebui îndeplinite de către aceşti producători, noile prevederi permit operatorilor să perfecteze înţelegeri cu diverşi alţi producători, ceea ce ar putea fi interpretat ca fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, conform cărora tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu”, transmitea Administraţia Prezidenţială.
Klaus Iohannis a avut obiecţii şi faţă de modificarea art. 28 lit. f) - articolul unic punctul 3 din legea transmisă la promulgare - care prevede obligaţia producătorilor de a menţine rezerva de combustibil la un nivel suficient, sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice.
”Din redactarea acestei norme nu rezultă însă cu certitudine că producătorii au şi obligaţia de a menţine rezerve suficiente de combustibil pentru asigurarea siguranţei Sistemului Energetic Naţional. Neclaritatea normei cu privire la existenţa acestei obligaţii ar putea pune în pericol continuitatea furnizării energiei electrice, în mod special în perioadele în care se înregistrează temperaturi extreme. O reanalizare şi clarificare a normei menţionate este cu atât mai necesară cu cât Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, în actuala formă, se referă nu numai la obligaţiile asumate prin contracte, ci şi la cele de pe piaţa de echilibrare”, se arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.
În al treilea rând, preşedintele arăta că se impune reanalizarea în ansamblu a legii ţinându-se seama şi de legislaţia europeană în domeniul energiei electrice.
Parlamentul a adoptat, în sesiunea trecută, Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
