Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan afirmă că nu a văzut drafturile legilor siguranţei naţionale şi refuză să comenteze documente care nu au fost făcute publice în mod oficial. "Niciodată ca lider al PNL şi al coaliţiei nu voi fi de acord să fie încălcate - Doamne fereşte! - libertăţi ale individului, libertăţi ale presei sau libertăţi în general câştigate foarte greu timp de 32 de ani în această ţară”, susţine europarlamentarul.
Rareş Bogdan a explicat că în total sunt zece proiecte de legi la care lucrează o comisie şi că drafturile acestora nu au fost discutate încă în coaliţia de guvernare. El a spus că proiectele vor fi discutate în coaliţie, nu doar între liderii partidelor aflate la guvernare.
"Ce a ieşit în spaţiul public nu sunt convins că este ceea ce este în momentul ăsta. Au fost mai multe variante de lucru. (...) În ultimele două şedinţe de coaliţie nu au fost dezbătute legile siguranţei naţionale. Eu consider că, dată fiind situaţia regională complicată, cu nori negri la răsăritul României, cred că cu o graniţă de 650 de kilometri pe uscat cu Ucraina, stat în plin război, cu o graniţă de peste o sută de kilometri la Marea Neagră, România are nevoie de reglementări extrem de precise, extrem de clare, de un cadru pentru serviciile de informaţii”, a declarat Rareş Bogdan, vineri seară, la Digi 24.
El a susţinut că nu va fi niciodată de acord ca legile siguranţei naţionale să încalce drepturi ale individului sau ale presei.
"Niciodată ca lider al PNL şi al coaliţiei nu voi fi de acord să fie încălcate - Doamne fereşte! - libertăţi ale individului, libertăţi ale presei sau libertăţi în general câştigate foarte greu timp de 32 de ani în această ţară. De asta, vă spun ceva: eu nu cred că reprezentanţii Guvernului, reprezentanţii comisiilor, reprezentanţii Parlamentului, ai coaliţiei şi chiar ai serviciilor de informaţii vor veni cu derapaje la ceea ce eu am spus că trebuie asigurat”, a adăugat liderul liberal.
Întrebat cine a scris proiectele de legi ale siguranţei naţionale, Rareş Bogdan a spus că nu ştie, arătându-se convins că nu reprezentanţi ai serviciilor secrete au scris drafturile de proiecte.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, afirma că Parlamentul va lua în discuţie legile siguranţei naţionale doar atunci când întregul pachet va ajunge în legislativ, cu avizele din Guvern. Precizările au venit după informaţiile referitoare la mai multe prevederi controversate din pachetul de legi.
Persoanele fizice şi juridice, precum şi autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operaţiunilor sale, arată un proiect de lege pentru funcţionarea SRI, aflat în dezbaterea coaliţiei de guvernare, relatează G4Media. Aceste obligaţii nu există în legea actuală de funcţionare a SRI, în vigoare încă din 1992. Conform proiectelor referitoare la securitatea naţională discutate în coaliţie, şeful SRI poate fi demis mai uşor de preşedintele României, dar Parlamentul nu mai poate iniţia demiterea directorului SRI, SRI devine autoritatea naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, care este şeful statului, iar ofiţerii SRI pot fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi doar de procurori anume desemnaţi. Mai multe ONG-uri au transmis protestul lor faţă de aceste prevederi, despre care afirmă că fac parte din planurile puterii politice de a oferi impunitate şi puteri sporite agenţilor din serviciile de securitate.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
