Raportul comun al comisiilor pentru buget din Senat şi Camera Deputaţilor cu privire la ancheta parlamentară pentru verificarea condiţiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat din lunile august şi noiembrie 2016 de către guvernul Cioloş va fi prezentat plenului reunit al Parlamentului miercurea viitoare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit raportului, în anul 2016 a existat  o evoluţie asimetrică a deficitului bugetar în ultimile două luni. Astfel, s-a înregistrat o evoluţie ascendentă a deficitului cumulat de la -0,17% din PIB la 31 octombrie 2016 până la -0,73% din PIB la 30 noiembrie 2016, respectiv -2,41% din PIB la 31 decembrie 2016.

De asemenea, Comisiile reunite de buget subliniază că pentru încadrarea în deficitul bugetar sub limita de 3% nu s-au efectuat anumite cheltuieli pentru investiţii.

Totodată, în document se menţionează estimarea incorectă a veniturilor din bugetul general consolidat (BGC) în cazul celor două rectificări bugetare raportat la nivelul execuţiei bugetare şi la contextul macroeconomic existent în România. Minusul de venituri bugetare potrivit execuţiei la 30 iunie 2016 a fost de -4,7 miliarde lei, şi cu toate acestea a fost stabilită o ajustare pozitivă a veniturilor BGC cu 4,2 miliarde lei. S-a stabilit astfel o sarcină suplimentară în dreptul veniturilor bugetare de 8,9 miliarde lei de realizat până la finele anului 2016.

Consecinţa acestei viziuni prea optimiste a Guvernului a fost faptul că la 30 septembrie 2016 execuţia veniturilor BGC a înregistrat venituri nerealizate de -9,57 miliarde lei, explicat prin faptul că decalajul de venituri bugetare ce ar fi trebuit colectat până la sfârşitul anului, de 8,9 miliarde lei, nu numai că nu a fost diminuat, ci din contră, a crescut. În acest context, prin cea de-a doua rectificare bugetară operată în luna noiembrie 2016, în mod inexplicabil, veniturile bugetare au fost din nou ajustate pozitiv, cu 0,34 miliarde lei.

Cele mai mari diferenţe între valorile estimate ale veniturilor bugetare şi valorile nerealizate s-au înregistrat în cazul veniturilor din sume primite de la UE (6,89 miliarde lei).

Prin legile bugetare anuale precum şi prin legile de rectificare a acestora au fost prevăzute derogări de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi de la nivelul plafoanelor stabilite prin Legea anuală în cazul unor indicatori fiscal-bugetari.

Prin promovarea celor două rectificări bugetare s-a înregistrat o scădere a gradului de încasare a veniturilor. Promovarea celor două rectificări bugetare a condus la creşterea nivelului de cheltuieli nerealizate.

Membrii celor două comisii au preluat în raport aceste constatări ale Curţii de Conturi, potrivit căreia decizia corectă în cazul celor două rectificări bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor bugetului general consolidat.

Potrivit Curţii de Conturi, cele mai mari diferenţe între valorile estimate ale veniturilor bugetare şi valorile realizate s-au înregistrat în cazul veniturilor din sume primite de la UE (-6,89 miliarde lei), în cazul veniturilor nefiscale (-2,57 miliarde lei), în cazul veniturilor din taxa clawback (-1,46 miliarde lei), în cazul veniturilor fiscale din TVA (-1,45 miliarde lei) şi în cazul veniturilor fiscale din accize (-605,3 milioane lei).

Pentru încadrarea în deficitul bugetar sub limita de 3% nu s-au efectuat anumite cheltuieli pentru investiţii.

Comisiile reunite de buget finanţe din Parlament au desfăşurat o anchetă parlamentară pentru verificarea condiţiilor în care s-au realizat cele două rectificări bugetare, din lunile august şi noiembrie 2016, de către Guvernul Cioloş. La audieri au participat reprezentanţi de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale, Comisia Naţională de Prognoză, Direcţia Generală de Politici, Analiză şi Cercetare în Domeniul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii, Consiliul Fiscal şi Curtea de Conuri.

Dacian Cioloş şi foştii miniştri Anca Dragu nu au venit la audierile din Comisii, dar au dat publicităţii, pe 14 februarie, o declaraţie de presă comună în care au afirmat că raportul comisiilor parlamentare de buget-finanţe privind bugetul pe anul 2016 şi rectificările făcute acestuia arată că obiectivul comisiilor a fost căutarea vinovăţiei fostului Executiv, iar raportul arată confuzii între componentele bugetului şi diversele categorii de venituri, confuzii care duc la concluzii eronate.

Dacian Cioloş şi Anca Dragu afirmă că raportul final al comsiilor nu reflectă obiectivul declarat iniţial privind clarificarea unor chestiuni de ordin tehnic privind execuţia bugetară.

”Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăţia guvernului in 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente şi proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern şi care se regăsesc în practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fără să se evidenţieze că ele nu sunt specifice guvernului  din 2016, ci sunt practici consacrate în timp şi nu ţin de deciziile politice ale activităţii guvernului în 2016”, se arată în declaraţia celor doi.

Potrivit lor, raportul final conţine ”numeroase confuzii (voite sau nu) între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, între venituri bugetare, venituri fiscale şi nefiscale. Din punctul nostru de vedere, clarificarea acestor lucruri este importantă întrucât la rectificările bugetare se iau în calcul în principal veniturile fiscale, nu şi celelalte venituri asupra cărora guvernul are un control mai redus, fiind bazate pe estimările formulate de diverse categorii de ordonatori de credite, inclusiv instituţii auto-finanţate.”

Cioloş aminteşte că nivelul creşterii economic pentru primul semestru al anului 2016 a fost de 5,2%, peste prognoza de 4,1%, fapt ce a determinat venituri fiscale mai mari. În consecinţă, prima rectificare bugetară a anului 2016 a majorat veniturile bugetului cu 4,6 miliarde de lei.

”Cea de-a doua rectificare bugetară, similar cu practica anilor precedenţi, a redistribuit sume rămase neutilizate de către anumiţi ordonatori de credite, suplimentând bugetele altor ordonatori. Ordonanţa de urgenţa privind a doua rectificare bugetară, OUG 86/2016,  a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu  0,29 mld lei şi a avut în vedere situaţia operativă pozitivă a încasărilor din primele zece luni ale anului care indicau o depăşire a încasărilor programate”, precizează cei doi.

Datele publice privind execuţia bugetară din 2016 arată că veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei, cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent iar deficitul bugetar la finalul anului a fost de 2,41%, sub ţinţa anuală stabilită de 2,8% din PIB, fapt care ”arată că şi cheltuielile au fost ţinute sub control (un aspect ignorat în cadrul verificărilor din Comisiile de specialitate).” 

Cioloş şi Dragu argumentează că insistenţa raportului privind nerealizarea veniturilor estimate din fonduri europene nu ţin seama de natura nefiscală a acestor venituri care se pot realiza doar în măsura în care se fac şi cheltuielile care ulterior sunt decontate de Comisia Europeană.

”Totodată, membrii Comisiilor de specialitate ar fi trebuit să remarce că în ultimii ani au fost aproape sistematic diferenţe între veniturile estimate şi cele realizate din fonduri europene şi că aceasta nu a fost o problemă specifică sau generată de guvernul condus de Dacian Cioloş, ci pare mai degrabă o chestiune de procedură bugetară care nu poate fi imputată guvernului in 2016”, se arată în declaraţia foştilor membri ai Guvernului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.