PSD a anunţat marţi, într-un comunicat oficial, că nu susţine propunerea legislativă iniţiată de PNL prin care se înăspresc sancţiunile penale în cazul protestelor publice, iar parlamentarii PSD vor solicita eliminarea amendamentului propus de PNL, prin care cei care participă la proteste riscă să fie sancţionaţi direct cu închisoarea pentru că îndrăznesc să critice autorităţile publice sau decidenţii politici. Proiectul de lege, depus în Parlament în februarie, este semnat de preşedintele PNL Nicolae Ciucă şi secretarul general al partidului, Lucian Bode, ministrul de Interne.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

PSD precizează că ”în forma actuală proiectul de lege intrat marţi în dezbatere la Senat este de natură să intimideze organizarea şi participarea la demonstraţii sau mitinguri de protest, ceea ce afectează însăşi fundamentul democraţiei. Libertatea de exprimare şi libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituţia României şi nu pot fi îngrădite în niciun fel”.

”Poporul român este suveran, iar cetăţenii trebuie să aibă libertatea de a-şi exprima public nemulţumirile faţă de cei aleşi, fără a fi intimidaţi sub sancţiunea pedepsei cu închisoarea. Prin urmare, PSD nu va vota proiectul de lege în forma actuală. În cadrul dezbaterilor, parlamentarii PSD vor solicita eliminarea amendamentului, propus de PNL, prin care cei care participă la proteste riscă să fie sancţionaţi direct cu închisoarea pentru că îndrăznesc să critice autorităţile publice sau decidenţii politici”, spune PSD.

Potrivit PSD, ”proiectul de lege iniţiat de parlamentarii PNL propune modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea ordinii publice, inclusiv prin atingerea demnităţii persoanei, să fie pedepsită cu închisoare între 1 şi 5 ani, sau pentru formele agravante, cu închisoare de la 2 la 7 ani. În forma actuală, aceleaşi fapte se pedepsesc cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la 2 ani”.

Ministrul de Interne Lucian Bode anunţa la începutul lunii februarie că a depus la Senat, împreună cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal, prin care se incriminează mai ferm infracţiunile cu un puternic impact emoţional şi social şi sporeşte gradul de protecţie şi siguranţă pentru cetăţean. Modificările propuse la la articolul referitor la tulburarea ordinii şi linişte publice a generat numeroase critici.
 
În forma actuală, articolul prevede că ”Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
 
Cei doi lideri liberali propun eliminarea variantei amenzii, rămânând doar pedeapsa cu închisoarea, dar de la 1 la 5 ani şi adaugă şi o prevedere explicită pentru situaţia în care fapta este săvârşită de ”2 sau mai multe persoane împreună” sau de către o persoană având asupra sa ”o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal, ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a perrsoanelor”, caz în care pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. 

Preşedintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica declara recent despre modificările legislative la Codul Penal propuse de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode că mai întâi şi-a pus întrebarea dacă nu cumva sunt copiate de undeva, menţionând că unele pedepse sunt copiate din legislaţia existentă până în 2014. El a mai declarat că şi-ar fi dorit să vadă o fundamentare legată de aceste modificări, care să se raporteze la cifre şi statistici.

Luni, 50 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni au transmis o scrisoare deschisă în atenţia senatorilor cu privire la creşterea pedepselor pentru unele fapte care duc la tulburarea ordinii şi liniştii publice, în special în contextul unor adunări publice.

”Instituind circumstanţe agravante pentru „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor" dacă „fapta este săvârşită de către două sau mai multe persoane împreună", eliminând posibilitatea sancţionării cu amendă şi crescând pedepsele, iniţiatorii doresc o limitare gravă a spaţiului civic, inacceptabilă într-un stat democratic, spuneau organizaţiile, într-un comunicat de presă.

ONG-urile afirmau că ”legiferarea, în Parlamentul României, trebuie să fie, înainte de toate, în interes public şi cu scopul de protecţie a libertăţilor fundamentale. Acest tip de legiferare care pare mai degrabă izvorât din biroului Ministerului de Interne nu are cum să deservească democraţiei din România”.

 
 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.