Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au depus, pentru dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă, o propunere legislativă vizând declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi a tuturor documentelor care conţin informaţii clasificate în baza acesteia. Ei susţin că în ultimele luni "gravele abuzuri" au fost confirmate prin protocoalele secrete semnate între SRI şi diferite instituţii din justiţie, protocoale "ieşite din orice normă juridică şi a statului de drept, care dovedesc că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate", iar în aceste condiţii se impune "asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt şi să asigure revenirea în matca statului de drept". Proiectul prevede şi că "orice cetăţean va putea avea acces liber la aceste documente", iar "persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Iniţiator al acestei propuneri legislative, care a fost depusă miercuri, este şi deputatul PSD Mircea Gheorghe Drăghici.

Liderii coaliţiei de guvernare susţin, într-un comunicat postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, că în ultimele luni gravele abuzuri asupra cărora au atras atenţia public, în ultimii ani, au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI şi diferite instituţii din justiţie.

"Înţelegerile secrete încheiate între aceste instituţii sunt ieşite din orice normă juridică şi a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate. În aceste condiţii, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt şi să asigure revenirea în matca statului de drept. Propunerea legislativă de faţă conţine o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor", arată Dragnea şi Tăriceanu.

Ei spun că propunerea legislativă prevede că la data intrării în vigoare a legii toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 - inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu DNA - care "au permis abuzuri împotriva cetăţenilor" vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură, şi vor deveni, astfel, informaţii de interes public şi nu mai produc efecte de orice natură. 

Liderii coaliţiei mai susţin că orice cetăţean va putea avea acces liber la aceste documente, astfel încât "toţi românii să poată afla adevărul despre abuzuri".

Potrivit acestora, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI va centraliza aceste documente şi le va pune la dispoziţia persoanelor interesate: "Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea. În al treilea rând, aflarea adevărului de către victimele abuzurilor se constituie într-un prim pas care trebuie continuat prin măsuri reparatorii". 

Propunerea legislativă mai prevede că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor, cu acţiuni în revizuire, pretenţii, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. 

"Atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol, obligaţia pentru a pune sistemul democratic în matca sa constituţională revine Parlamentului, instituţia reprezentativă a poporului român, iar această propunere legislativă va avea un rol important în acest sens", adaugă liderii coaliţiei.

"Parlamentul este îndreptăţit să dezbată orice probleme de natură să afecteze independenţa justiţiei"

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, susţin în expunerea de motive a proiectului legislativ depus de ei pentru declasificarea deciziei CSAT privind combaterea corupţiei, că Parlamentul are dreptul constituţional de a examina şi de a se informa asupra problemelor sociale care pot intra pe agenda sa legislativă, printre acestea numărându-se şi încheierea protocoalelor secrete dintre SRI şi DNA. Liderii coaliţiei de guvernare spun că este inadmisibil să se încheie protocoale secrete prin care se stabilesc măsuri sau proceduri de urmărire penală de natura celor prevăzute în Codul de procedură penală, susţinând că independenţa magistraţilor este una dintre valorile estenţiale în sistemul judiciar, iar Parlamentul are dreptul să dezbată orice probleme de natură să afecteze această independenţă. De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea spun că protocoalele secrete au dus la crearea unor abuzuri grave, iar nu puţini cetăţeni au fost condamnaţi penal pe baza acestor înţelegeri, fără a avea parte de un proces echitabil.

“În calitate de reprezentant suprem al poporului, Parlamentul are abilitarea constituţională de a examina şi de a se informa asupra problemelor sociale care pot intra pe agenda sa legislativă. O astfel de problemă este legalitatea încheierii unor protocoale secrete de către SRI cu DNA, precum şi cu alte structuri ale sistemului judiciar. Actul de guvernare, în care sunt curpinse şi procedurile penale de care depind libertate, accesul la justiţie, dreptul la apărare, respectarea vieţii private, trebuie să se desfăşoare în concordanţă cu dispoziţiile legale şi constituţionale, precum şi cu valorile şi principiile statului de drept.”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ depus de Dragnea şi Tăriceanu pentru declasificarea deciziei CSAT privind combaterea corupţiei.

În acelaşi document este menţionat faptul că respectarea procedurilor penale în toate fazele urmăririi şi procesului penal propriu-zis, fără a se încălca drepturile şi libertăţile celor care sunt cercetaţi sau judecaţi penal este esenţa pentru funcţionarea unui stat de drept.

Iniţiatorii mai susţin că este inadmisibil să se încheie protocoale secrete între SRI şi DNA, prin care se stabilesc măsuri sau proceduri de urmărire penală de natura celor prevăzute în Codul de procedură penală.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului mai spun că independenţa magistraţilor este una dintre valorile estenţiale în sistemul judiciar, iar Parlamentul are dreptul să dezbată orice probleme de natură să afecteze această independenţă.

“Una dintre valorile esenţiale ale sistemului judiciar este independenţa judecătorilor şi procurorilor, Parlamentul fiind îndreptăţit să dezbată orice probleme de natură să afecteze această independenţă. Protocolul secret între SRI şi DNA, precum şi alte asemenea protocoale încheiate de SRI cu CSM, Cuţi de Apel, Parchete încalcă grav independenţa judecătorilor şi procurorilor. Întărirea şi respectarea independenţei magistraţilor reprezintă o problemă de politică penală, iar Parlamentul, ca reprezentant suprem al naţiunii, este îndreptăţit să cunoască modul în care se aplică această independenţă”, se mai arată în expunerea de motive.

De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea spun că protocoalele secrete au dus la crearea unor abuzuri grave, iar nu puţini cetăţeni au fost condamnaţi penal pe baza acestor înţelegeri, fără a avea parte de un proces echitabil.

“Protocoalele au dus la grave abuzuri şi la încălcarea unor drepturi constituţionale ale persoanelor aflate în urmărire penală sau inculpate în procese penale. Nu puţini cetăţeni au fost condamnaţi penal în baza unor probe culese şi administrate potrivit acestor protocoale secrete. Neavând acces la materialul probator adunat de procuror prin înregistrări secrete efectuate ilegal de organele de cercetare penală speciale (aparţinând SRI), persoanele inculpate nu s-au putut apăra în faţa judecătorilor şi nu au avut parte de un proces echitabil. În acest fel, li s-au încălcat drepturi recunoscute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi consacrate prin jurisprudenţa CEDO”, continuă aceştia.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.