Preşedintele Curţii Constituţionale Simina Tănăsescu a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri 16 ianuarie, ora 10.00, acesta fiind a treia amânare a discuţiilor privind legea care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
”Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat Simina Tănăsescu.  
 
Tănăsescu a precizat că ea era singurul judecător al Curţii care avea concediu în această perioadă, dar că şi l-a întrerupt tocmai pentru şedinţa referitoare la Legea pensiilor magistraţilor.
Ea s-a referit şi la speculaţiile apărute în spaţiul public referitoare la solicitarea unui studiu de impact. 
”Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a mai transmis Simina Tănăsescu.
Ea a anunţat că următoarea şedinţă CCR pe lema Legii pensiilor magistraţilor a fost stabilită pentru 16 ianuarie, ora 10.
Curtea Constituţională era aşteptată, luni, să ia o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraţilor, după ce a amânat de două ori pronunţarea. La şedinţa de duminică, CCR a invocat lipsa cvorumului, după plecarea a patru judecători, într-o pauză de şedinţă. Pentru a se putea pronunţa o soluţie, era nevoie ca în sala de judecată să se afle şase dintre cei nouă judecători constituţionali. Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie judecătorii au stabilit că este neconstituţional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul şi-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
 

Ce reclamă magistraţii ICCJ

Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” şi „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.  

Totodată, precizau magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.

De asemenea, susţineau magistraţii instanţei supreme, legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii, utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul actului legislativ curent, creând neclaritate şi imprevizibilitate şi afectează principiul securităţii juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziţie reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.

”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistraţii. 

De asemenea, magistraţii Înaltei Curţi afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistraţii.

Aceştia arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

În acelaşi timp, susţineau magistraţii, legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta „încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept. 

În 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.

Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare ale magistraţilor şi modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Ce prevede  legea

Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

    -stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
    -instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
    -introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
    -introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.