Fostul judecător constituţional Petre Lăzăroiu a afirmat, luni, întrebat dacă între magistraţii CCR este acum „un război”, că „probabil că da”. Lăzăroiu a mai spus că, deşi discuţia pe această lege este de aproape uin an, în toată această perioadă „Guvernul şi alte entităţi au pus tunurile pe magistraţi şi au mers într-un război care pe care”.„Şi, bineînţeles, acum asistăm la ceea ce s-a vrut. Adică la o răzmeriţă. Şi este o răzmeriţă. Societatea este fracturată. Ce să mai discutăm?”, a adăugat Lăzăroiu.
Petre Lăzăroiu, fost judecător constituţional, a fost întrebat, luni, la Digi 24, înainte ca preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, să anunţe o nouă amânare din lipsă de cvorum, dacă este „un război” în rândul judecătorilor constituţionali.
„Probabil că da”, a răspuns Lăzăroiu, care s-a declarat convins că decizia în cazul pensiilor magistraţilor va fi amânată din nou.
În legătură cu absenţa a patru judecători (n. red. cei susţinuţi de PSD) de la şedinţa de luni solicitând un studiu de impact al aplicării legii, Petre Lăzăroiu a spus că din acest punct de vedere rezultă un fapt care duce la o concluzie, la o soluţie, şi acest punct de vedere nu este aşteptat şi nu se vede, „se forţează practic adoptarea unei soluţii care să convină unei părţi, adică a celorlaţi cinci” judecători.
„Şi nici asta nu este corect. Şi acolo lucrurile se discută, se negociază dacă vreţi. Nu aşa, imediat, noi suntem mai mulţi şi noi ne spunem părerea şi noi facem cum vrem noi. Nu aşa merge (...). Nu e vorba de o negociere în sens comercial acolo. Se aduc argumente şi contraargumente. Asta înseamnă negociere. Şi noi, când eram în dubiu asupra unei soluţii, practic ne luptam. Şi nu vă spun ce tensionaţi eram, dar după ce adoptam soluţia puteam să mergeam la o bere împreună. Adică aici trebuia să se ajungă după ce luam decizia şi dădeam soluţia”, a completat Lăzăroiu.
Fostul judecător CCR a mai spus că trebuie văzut dacă ceea ce critică Înalta Curte este firesc, dacă se adevereşte sau nu.
„Pentru că sunt nişte argumente acolo. Sunt nişte argumente juridice, nu de negociere în sensul, dacă vreţi, clar al cuvântului, de comerţ. Acolo nu se vinde şi nu se cumpără”, a explicat Lăzăroiu.
Întrebat de ce în atâta vreme nu s-a putut spune ce nu este în regulă şi cere documentele necesare, Petre Lăzăroiu a răspuns: „Vă spun eu de ce nu s-a putut. Nu s-a putut pentru că discuţia despre pensiile magistratilor este de aproape un an. Într-un an de zile, guvernul şi alte entităţi au pus tunurile pe magistraţi şi au mers într-un război care pe care. Şi, bineînţeles, că acum asistăm la ceea ce s-a vrut. Adică la o răzmeriţă. Şi este o răzmeriţă. Societatea este fracturată. Ce să mai discutăm?”
La remarca moderatorului că, probabil, în acelaşi mod şi completul de judecători de la CCR este tot în „război”, Lazăroiu a răspuns că „sunt şi ei tot oameni”.
„Şi ei reprezintă nişte puncte de vedere. Nu spun interese, că ar fi meschin să spun interese”, a punctat Lăzăroiu, adăugând că se poate vorbi despre „o tărăgănare” a situaţiei.
„Probabil că nu se înţeleg. Dar vă spun ca să se înţeleagă pentru toată lumea. Pe vremea lui Ceauşescu pensia la orice muritor era între 48-49, până la 59-60%. Da, dar era pensia din ultimul salariu, dar din salariul net, care era net. Acum degeaba spunem că e net, că nu mai e net, că la el se aplică contribuţia de 10%, care acum e 10%, dar mâine poate să fie 15%. După aceea se aplică impozitul de încă 10%, care şi acesta e acum 10%, dar mâine poate să fie 15%. Şi când e vorba de pensii mai mari, că se va ajunge şi la impozitarea progresivă, să nu ne amăgim, se va ajunge şi acolo, bineînţeles că legiutorii vor fi cei mai afectaţi. Adică, practic, ei degeaba le oferă legea pensiei de serviciu, că nu o să mai aibă pensie de serviciu, ci e mai bună pensia contributivă, e mai avantajoasă”, a afirmat Lăzăroiu.
Referitor la problemele pe care le-ar avea legea contestată la CCR de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Petre Lăzăroiu a spus că, în primul rând, legea este „discriminatorie”, pentru că sunt luate în discuţie şi legiferate „numai pensiile magistraţilor”, în timp ce restul pensiilor de serviciu, nu.
„Şi este o discriminare care se vede. Asta ar fi o primă problemă. O altă problemă ar fi în sine pensia, care zice că e 70% după proiecţia lui Bolojan (. n. red. premierul Ilie Bolojan), dar care de fapt este 50%. Cu impozitul şi contribuţia la sănătate se ajunge la 50%. Păi nici pe vremea lui Ceauşescu nu era 50%. Era spre 60% dacă nu bătea 60% cu pensia suplimentară. Înseamnă că s-au anulat pensiile magistraţilor de serviciu”, a spus Lăzăroiu.
În ceea ce priveşte cuantumul pensiilor magistraţilor, care, de regulă, sunt de cinci ori mai mari decât pensia medie în România, Lăzăroiu a spus că acestea sunt mai mari pentru că „au protecţie constituţională, o protecţie internaţională”, în contextul tratatelor la care România este parte.
„Peste tot în lume pensiile magistraţilor sunt mai mari decât ale celorlalte categorii de pensionari. (...) Noi nu discutăm acum cuantumul. Eu nu mă arunc la chestiunile astea, că domnule e mare, e mică. Poate să fie foarte mare, poate să fie foarte mică. Nu asta e problema. Sunt şi pensii contributive care sunt mai mari decât pensiile magistraţilor. Şi ăsta e un lucru foarte bun. Noi trebuie să ne călăuzim după principiul să creştem toate pensiile, nu să dăm jos pe cele care sunt mai mari”, a conchis Petre Lăzăroiu.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10.00, aceasta fiind a treia amânare a discuţiilor privind legea care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
Tănăsescu a precizat că studiul de impact solicitat de judecătorii care au părăsit duminică şedinţa este un document premergător în adoptarea actelor normative, iar Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că aceste studii de impact nu sunt „criteriu” pentru analiza constituţionalităţii legilor.
„E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a transmis Simina Tănăsescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
